Inteligența animalelor rămâne încă un mister pentru specialiști. Diverse studii au arătat clar că nu doar oamenii posedă această capacitate a creierului, chiar dacă ea capătă forme și niveluri diferite la alte viețuitoare. Considerate, oricum, printre cele mai inteligente creaturi, sepiile au trecut un test ce arată că sunt chiar mai „deștepte” decât se credea.
Unele animale dau dovadă de un grad de inteligență ce ne poate pune pe gânduri. Cu toate acestea, încă nu știm mare lucru despre cât de capabil și ce se petrece în creierul acestor creaturi. Sepiile – ce fac parte din clasa cefalopodelor ca și caracatițele – au primit un test de inteligență pentru copii, iar rezultatele au părut să demonstreze că se întâmplă mai multe în creierul lor ciudat decât știam. Abilitatea lor de a învăța și de a se adapta, au spus cercetătorii, ar fi putut evolua pentru a oferi sepiilor un avantaj în lumea marină în care trăiesc.
„Testul bezelei” dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Stanford, este destul de simplu. Un copil este plasat într-o cameră cu o bezea în față. I se spune că dacă reușește să nu mănânce bezeaua timp de 15 minute, va primi o a doua bezea și i se va permite să le mănânce pe amândouă.
Această capacitate de a întârzia satisfacția demonstrează abilități cognitive, cum ar fi planificarea viitoare și a fost efectuată inițial pentru a studia modul în care se dezvoltă cogniția umană. Mai exact, la ce vârstă un om este suficient de inteligent pentru a întârzia satisfacția, dacă asta înseamnă un rezultat mai bun mai târziu.
Pentru că este atât de simplu, testul poate fi ajustat pentru animale. Evident, nu poți spune unui animal că va primi o recompensă mai bună dacă așteaptă, dar îl poți antrena să înțeleagă că vine o mâncare mai bună dacă nu o mănâncă imediat pe cea din fața lui.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Unele maimuțe primate pot întârzia satisfacerea, alături de câini, deși în mod inconsecvent. Corbii, ciorile – păsările din clasa corvidelor, în general – dar și papagalii, de asemenea, au trecut, de asemenea, „testul bezelei”.
Mai mult, în 2020, sepiile au trecut o versiune a aceluiași test. Oamenii de știință au arătat că sepia obișnuită (Sepia officinalis) se poate abține de la a mânca carne de crab dimineața, odată ce a aflat că cina va fi ceva ce îi place mult mai mult – creveții.
Cu toate acestea, după cum a subliniat o echipă de cercetători condusă de ecologistul comportamental Alexandra Schnell de la Universitatea din Cambridge, în acest caz a fost dificil de determinat dacă această schimbare a comportamentului de hrană, ca răspuns la disponibilitatea prăzii, era guvernată și de capacitatea de a exercita singur controlul, scrie sciencealert.com.
Așa că, în 2021, au conceput un alt test, pentru șase sepii comune. Sepiile au fost plasate într-un rezervor special cu două camere închise care aveau uși transparente, pentru ca animalele să poată vedea înăuntru. În camere erau gustări – una conținea o bucată de creveți cruzi, mai puțin preferată de sepii, iar în cealaltă se aflau creveți de iarbă vii, mult mai tentanți.
Ușile camerelor aveau și simboluri pe care sepiile fuseseră antrenate să le recunoască. Un cerc însemna că ușa se va deschide imediat, pe când un triunghi însemna că ușa se deschide după un interval de timp între 10 și 130 de secunde. În fine, un pătrat, folosit doar pentru starea de control, însemna că ușa rămânea închisă la nesfârșit.
În starea de testare, creveții cruzi, mai puțin tentanți, au fost plasați în spatele ușii deschise, în timp ce creveții vii au fost accesibili doar după o întârziere. Dacă sepia mergea după creveții cruzi, cei vii și apetisanți erau imediat îndepărtați. Între timp, în grupul de control, creveții vii au rămas inaccesibili, în spatele ușii cu simbol pătrat care nu se deschidea.
Cercetătorii au descoperit că toate sepiile aflate în starea de testare au decis să aștepte hrana lor preferată (creveții vii), dar nu s-au obosit să facă acest lucru în grupul de control, unde nu au putut să o acceseze.
„Sepiile din prezentul studiu au putut să aștepte o recompensă mai bună și au tolerat întârzieri de până la 50-130 de secunde, ceea ce este comparabil cu ceea ce vedem la vertebratele cu creier mare, cum ar fi cimpanzeii, corbii și papagalii”, a spus Schnell, în 2021.
O altă parte a experimentului a fost testarea capacității de învățare a celor șase sepii. Acestora li s-au arătat diferite indicii vizuale: un pătrat gri și unul alb. Când se apropiau de unul dintre ele, celălalt era înlăturat: dacă făceau alegerea corectă erau recompensate cu o „gustare”. Odată ce sepiile au învățat să asocieze pătratul corect cu recompensa, cercetătorii au inversat sistemul: pătratul inițial „greșit” a devenit aducător de „gustări” apetisante.
În mod interesant, sepia ce s-a adaptat cel mai rapid la această schimbare a fost cea care a reușit să aștepte și cel mai mult timp, în versiunea modificată a „testului bezelei”, doar pentru a ajunge la mâncarea preferată, creveții vii. Asta arată că și printre sepii există diferite niveluri de inteligență, exact cum e și în cazul oamenilor.
