Eurodeputaţii au decis să pună piciorul în prag. Au votat un proiect de lege care prevede condiții dure în care se pot acorda fondurile europene.
Parlamentul European a votat un proiect legislativ care pune condiții la acordarea de fonduri europene. Practic, țările care nu respectă valorile statului de drept și nu luptă eficient împotriva fraudelor și a corupției nu vor mai beneficia de banii europeni.
Comisia Europeană va fi cea care verifică modul în care statele membre își respectă aceste obligații.
Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este ameninţat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:
Pentru a fi siguri că evaluările statelor se fac în mod corect, Comisia Europeană va fi ajutată de un panel de experți independenți. E vorba de persoane pregătite, cu studii în drept constituțional și probleme financiare.
Din acest consiliu vor face parte câte un membru desemnat de Parlamentele naționale și alți cinci numiți de Parlamentul European. Țările vor fi monitorizate anual, iar concluziile vor fi prezentate într-un raport.
De precizat, însă, că forma finală a legii ar urma să fie definitivată de noul Parlament Europen, cel care se va constitui după alegerile din luna mai.
În acest moment, statele considerate copiii rebeli ai Uniunii Europene sunt Polonia și Ungaria. Sunt țări în cazul cărora s-au și demarat procedurile de activare a Articolului 7, cele care pot duce, într-un final, la anularea dreptului de vot în interiorul Uniunii Europene.
România nu este încă acolo, dar semnalele date de Guvernul de la București nu sunt dintre cele mai bune. Se zvonește că la Palatul Victoria ar fi fost deja redactate ordonanțele de urgență care schimbă Codurile Penale.
La fiecare ședință de Guvern există temeri că ar putea fi adoptate actele normative. Chiar în această săptămână, a curs cu mesaje din partea partenerilor externi, care au cerut Guvernului de la București responsabilitate.
12 ambasade au trimis un mesaj extrem de dur Guvernului de la București. Acestea se declară ”profund îngrijorate de integritatea sistemului judiciar românesc”.
Mesajul e semnat de Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite și Suedia.
De asemenea, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Fran Timmermans, a transmis unul dintre cele mai dure mesaje la adresa Guvernului Dăncilă.
De regulă, acești oficiali nu trimit semnale fără să aibă informații că ceva se pregătește. Dacă România iese de pe harta democrației, prin modificările aduse justiției, atunci țara ar putea deveni ținta nedorită a proiectului care condiționează acordarea de fonduri europene.
Cea mai drastică decizie care se poate lua se referă la suspendarea plăților de la bugetul UE sau reducerea prefinanțării.
Decizia va fi pusă în aplicare numai după ce proiectul e aprobat și de Consiliul European. Și aici s-ar putea dovedi problematic pentru că nu toate statele susțin o astfel de măsură.
Cele care, de pildă, sunt cunoscute pentru derapaje de la democrație se pot opune.
