Subiecte BAC 2022. Ce a picat la examenul scris la istorie update

Ana Anitoiu 21.06.2022, 11:47

Update marți, 21 iunie, ora 11:43. Ministerul Educației a publicat subiectele examenul scris la istorie. Baremele de corectare și notare vor fi publicate la ora 15:00.

La subiectul I elevii au avut două texte suport, unul scris de T. Judt, din Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 și altul de I. Kershaw, din Drumul spre iad. Europa, 1914-1949.

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”
(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […] În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […].Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”
(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.

3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.

7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.

Subiectul al II-lea a fost notat cu 30 de punte ș ia avut ca text suport un fragment din Ioan Aurel Pop și I. Bolovan, din Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova.

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.

3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

Subiectul al III-lea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

– precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
– menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870;
– prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a douajumătate a secolului al XIX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

 

– Știre inițială –

Subiecte Bacalaureat 2022. Cerințele ce le-au picat candidaților la examenul scris la istorie vor fi publicate de Impact.ro în acest articol, imediat ce vor fi disponibile. Absolvenții de liceu susțin, marți, 21 iunie, proba obligatorie a profilului.

Subiecte Bacalaureat 2022 la istorie. Ce li s-a cerut candidaților anul trecut

Subiectele I și II la istorie, în 2021

Anul trecut, absolvenții de liceu care au susținut examenul de Bacalaureat la istorie au avut de scris, la primul subiect, printre altele: o asemănare între două acțiuni politice la care au participat românii în anul 1918; precum și două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea.

La subiectul al doilea, absolvenților de liceu li s-a cerut să formuleze, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la măsurile adoptate în domeniul economic, între anii 1945 și 1948. Candidaților le-a fost precizat și să-l susțină cu două informații selectate din fragmentul de text pe care l-au primit.

Candidaților li s-a mai cerut să argumenteze, printr-un fapt istoric relevant, afirmația potrivit căreia o practică politică folosită în România în perioada 1990 – 2000 are caracter democratic.

Subiecte Bacalaureat 2022. Ce a picat la examenul scris la istorie
Bacalaureat 2022. Marti, 21 iunie, proba scrisa la istorie

Subiectul III la istorie, în 2021

La subiectul al treilea, candidaților li s-a cerut să scrie un eseu de aproximativ două pagini. Tema a fost spațiul românesc în Evul Mediu și la începuturile modernității. În elaborarea acestui text, absolvenții de liceu au trebuit să aibă în vedere mai multe cerințe.

Mai exact, au trebuit să menționeze două acțiuni prin care românii au participat la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea. În plus, li s-a cerut să precizeze două consecințe ale acțiunilor românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Altă cerință la acest subiect a fost ca absolvenții de liceu să menționeze o instituție politică centrală din spațiul românesc extracarpatic și să prezinte un fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, în cadrul relațiilor internaționale.  Ei au mai trebuit să formuleze un punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII-lea și să îl susțină printr-un argument istoric.

Deschideți galeria foto de mai sus pentru a vedea pe larg subiectele ce au picat la Bacalaureat la istorie anul trecut!

Subiecte Bacalaureat 2022. Când se vor afla notele

Prima probă scrisă la examenul de Bacalaureat 2022 a fost cea la Limba și literatura română. Absolvenții de liceu au susținut-o luni, 20 iunie. După proba obligatorie a profilului – la Matematică sau la Istorie, pe care o vor da marți, 21 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării, miercuri, 22 iunie. Pe 23 iunie va avea loc examenul la Limba și literatura maternă.

Primele note de la examenul de Bacalaureat 2022 vor fi afișate la data de 27 iunie, până la ora 12:00. Cei care vor fi nemulțumiți de rezultatele pe care le-au primit vor putea depune contestații în intervalul orar 12:00 – 18:00. Acestea se vor rezolva în perioada 28 – 30 iunie, urmând ca rezultatele finale să fie comunicate pe 1 iulie.

Urmăriți Impact.ro și pe