Statistică îngrijorătoare în România! Cele mai puține nașteri din ultimii 54 de ani. Ce avertizează specialiștii

Andrei Cezar 11.02.2021, 19:28

Statistică îngrijorătoare privind numărul de nou-născuți din România. Anul 2020 a fost anul în care s-au înregistrat cele mai puține nașteri din 1967 până acum, potrivit Institutului Național de Statistică. Totodată, anul trecut a fost și cel în care au murit cei mai mulți români. Fenomenul în ansamblu său este unul cât se poate de îngrijorător, în ceea ce privește viitorul națiunii românești, spun specialiștii, care atrag atenția că dacă acest trend negativ va continua, riscăm să rămânem o populație îmbătrânită căreia nu va mai avea cine să îi ia locul.

România în 2020 – cel mai mic număr de nașteri din ultimii 53 de ani

La sfârșitul anului 1966, regimul comunist de la București a luat o serie de măsuri cu privire la politica demografică, menite să crească natalitatea românilor. Printre aceste măsuri se numărau interzicerea avortului și a folosirii metodelor contraceptive. Astfel de măsuri au avut ca efect, în primii ani de la aplicarea decretului, o redresare exponențială a natalității, ajungându-se la o medie de peste 526.000 de copii născuți anual. Trendul s-a păstrat până în 1980, atunci când a început să se înregistreze o scădere a natalității, însă cu unele revirimente.

Începând cu 1990 și până în ziua de astăzi, numărul nașterilor a scăzut constant. Dacă în anul de după Revoluție s-au născut 314.746 de copii, la nivelul anului 2020 avem un număr oficial de doar 161.320 de copii nou-născuți. Comparativ cu anul 2019, nașterile au scăzut cu peste 40.000.

Potrivit sociologilor, datele demografice pe care le regăsim în țara noastră fac parte dintr-un trend ce a înglobat în special națiunile dezvoltate ale lumii.

”Putem observa că în statele în care crește nivelul de trai, în care cresc așteptările care țin de carieră, de nivelul de venit, scade demografia. În schimb, în statele unde vedem că sunt economii emergente, state care sunt mai sărace decât este cazul românesc, putem observa că, dimpotrivă, nu există o atât de mare preocupare legată de aspectele de carieră și financiare, iar din astfel de motive putem constata diferența demografică. Spre exemplu, ce se întâmplă în Asia sau Africa, față Uniunea Europeană, unde din păcate natalitatea are de suferit.”, a precizat pentru Impact.ro conf. univ. dr. Antonio Momoc – sociolog.

Se nasc mai mulți copii români în familiile din diaspora

În opinia specialistului, dacă privim spre viitorul ceva mai îndepărtat, situația tinde să devină ”dramatică” în ceea ce privește națiunea română. În contextul unui exod al conaționalilor noștri către alte țări, numărul de nou-născuți se va reduce și mai mult, ceea ce va duce la o depopulare masivă a țării.

”În 50-100 de ani de acum înainte, numărul celor care se vor naște în țară va fi dramatic (mai mic – n.r.). În momentul de față sunt deja date care arată că mai mulți copii se nasc, de fapt, în familiile de români din diaspora decât cei care se nasc în țară. Acești copii care se nasc în diaspora nu au acces la educație și cultură în limba română. Deci, din această perspectivă dacă ne gândim la viitorul națiunii române, ne facem iluzii că se vor întoarce în țară. Dacă vor reveni, vor întâmpina probleme foarte mari de adaptare la cultură și tocmai de aceea soluțiile ar trebuie găsite pe plan intern.”, a mai precizat Antonio Momoc.

Ce soluții putem adopta

Soluții pentru o revenire pe un trend ascendent al natalității ar fi, însă pentru pentru punerea lor în practică ar trebui ca guvernul să se implice în acest fenomen.

”Există o serie întreagă de măsuri pe care, în general, guvernele social-democrate, preocupate de situația socială și nu atât de situația macroeconomică, le iau, în sensul în care poate fi încurajată politica familială. Spre exemplu, așa cum s-a întâmplat și în România, putem vorbi de un concediu maternal mai îndelung, despre o alocație pentru copii, etc.

Întrebarea este în ce măsură statul este preocupat și în România și în Uniunea Europeană, mai degrabă de încurajarea natalității decât de politici macroeconomice?”, a mai declarat decanul Facultății de Jurnalism din București.

conf. univ. dr. Antonio Momoc - sociolog
conf. univ. dr. Antonio Momoc – sociolog

Principalele motive ale scăderii natalității în România

Dacă în vremea comunismului familiie aveau în componență cel puțin doi copii, rar fiind întâlnite cele care aveau un singur copil, în zilele noastre, obieciul este ca familiile să aibă un copil sau maxim doi. Rare sunt cazurile în care întâlnim cupluri care au mai mult de doi copii. Însă în momentul de față se evidențiază foarte mult familiie care aleg să nu aibă niciun copil. Resorturile psihologice ale acestor decizii care au dus în timp la reducerea atât de drastică a numărului de nou-născuți sunt diverse, spun specialiștii.

”Din punct de vedere psihologic, principala cauză a fi incertitudinea din această perioadă. Tinerii nu sunt siguri de locul de muncă, nu au stabilitate financiară, iar relațiile din ultima perioadă nu mai sunt stabile. Este un trend de a intra și de a ieși din relații foarte ușor, deci nu mai există acel cult al cuplului care să dureze pentru toată viața sau cât mai mult posibil și să investească în relație. Tinerii nu mai sunt dispuși să depună efort ca relația lor să funcționeze.”, ne-a declarat psihoterapeutul Keren Rosner.

Statul ar trebui să fie factorul principal de sprijinire a natalității

În opinia specialistului, un alt motiv care descurajează natalitatea se referă la ”lipsa sprijinului instituțiilor statului, a facilităților care să încurajeze cuplurile să aibă copii.”

Vârsta de concepere a unui copil a crescut în ultimii ani. Mămicile dau naștere copiilor acum în jurul vârstei de 30 de ani, iar bărbații amână momentul de a procrea până după această vârstă. Potrivit psihologului, această mentalitate vine ca urmare a căutării mai întâi a unei stabilități profesionale și financiare în rândul tinerilor.

”În zilele noastre, un copil necesită un efort financiar consistent. Fiecare își dorește, ca atunci când va avea un copil, să îi ofere tot ce e mai bun. Atunci fiecare se străduiește să câștige cât mai mult și dacă nu se simte confortabil, încă, din punctul acesta de vedere, amână momentul de a avea un copil.

Vremurile sunt foarte incerte din toate punctele de vedere. În ultimul an, cel puțin, am trăit într-o incertitudine și într-o teamă care în niciun caz nu ne-au condus spre decizia de a avea copii.”, ne-a mai precizat psihoterapeutul.

Cu 14% mai multe decese, indiferent de cauze

Tot în timpul pandemiei și numărul căsătoriilor s-a redus. Astfel, în 2020, la starea civilă au fost eliberate 81.209 certificate de căsătorie, cu 36,8% mai puține față de 2019. Însă trebuie privit în ansamblu întregul context în care ne-am aflat și care a presupus adoptarea unor ordonanțe militare ce au avut diferite efecte menite să să reducă numărul de infectări: de la interzicerea posibilității desfășurării anumitor evenimente la care să participe un număr mai mare de oameni și chiar până la interzicerea deplasării, în perioada stării de urgență.

Referitor la decese, din păcate numărul total al acestora, indiferent de cauze, a crescut în România cu aproximativ 14% la nivelul anului 2020, comparativ cu 2019, ajungându-se la un număr total de 296.711 de persoane decedate.

În datele INS există totuși și o veste bună: rata divorțurilor a scăzut. În 2020 au fost pronunțate 22.746 de hotărâri judecătorești definitive de divorț, cu 24,6% mai puține decât în 2019.

Keren Rosner - psihoterapeut
Keren Rosner – psihoterapeut
Urmăriți Impact.ro și pe