14:30
În ziua de azi avem ocazia să nu ne plictisim. Sau, dacă traversăm această senzație, deschidem telefonul ori tableta și găsim multe ocazii de distragere a atenției de la starea noastră de plictis. Deși este o soluție pe moment, adâncirea dependenței de lumea virtuală aduce cu ea și reversul monedei, una care ne privează de alte experiențe mult mai reale, mai concrete.
Telefonul ori tableta ne pot scăpa oricând de senzația de plictiseală. Atunci când ne plictisim, starea de monotonie poate fi eliminată instantaneu printr-o verificare pe Twitter, Instagram, TikTok sau Facebook. Poate să pară ciudat, dar asta înseamnă că nivelul nostru de plictiseală nu progresează niciodată într-o zonă de creativitate.
„Plictiseala profundă poate fi un concept negativ, dar, de fapt, poate fi extrem de pozitiv dacă oamenilor li se oferă șansa de a gândi și de a se dezvolta fără a fi nevoie de distracție”, a declarat Timothy Hill, sociolog la Universitatea din Bath, din Marea Britanie.
Trebuie să recunoaștem că pandemia a fost o experiență tragică, distructivă și consumatoare pentru mii de oameni mai puțin norocoși, însă suntem cu toții familiarizați cu poveștile celor aflați în izolare care și-au găsit noi hobby-uri, cariere sau direcții în viață”, a mai spus acesta, potrivit sciencealert.com.
Hill și colegii săi au examinat viețile a 15 persoane cărora fie li s-a acordat timp liber de la muncă, fie li s-a cerut să lucreze de acasă în timpul pandemiei de coronavirus. Participanții la studiu au avut vârste, ocupații și pregătiri școlare diferite.
Oamenii implicați în acest studiu care au experimentat plictiseală profundă au descoperit că aceasta a provocat inițial sentimente de neliniște și de gol interior. Cu toate acestea, a existat și impulsul pentru a umple acel gol: pasiuni precum tâmplăria, gătitul sau ciclismul au fost descoperite sau redescoperite în timpul pandemiei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cercetătorii au vrut să sublinieze faptul că mulți oameni nu beneficiază de luxul de a nu face nimic multă vreme și că rețelele de socializare pot fi vitale în menținerea relațiilor cu familia și prietenii. Cu toate acestea, ei spun că este îngrijorător modul în care acestea ne afectează gândirea.
„Problema pe care am observat-o a fost că rețelele de socializare pot atenua plictiseala superficială, dar că distragerea atenției consumă timp și energie și poate împiedica oamenii să se adâncească într-o stare de plictiseală profundă ce i-ar putea face să descopere noi pasiuni”, a mai spus Hill.
Conceptele de „plictiseală superficială” și „plictiseală profundă” sunt vechi de aproape o sută de ani, fiind introduse de filosoful german Martin Heidegger. Acesta sugera că plictiseala este o parte esențială a vieții, una ce ar trebui cultivată.
Este interesant că de-a lungul deceniilor ce au trecut de atunci, am descoperit tot mai multe căi de a evita plictiseala. La ora actuală, mintea noastră poate fi distrasă oricând datorită rețelelor sociale și a tuturor lucrurilor pe care le oferă telefoanele inteligente, tabletele și computerele.
Astăzi, putem să nu ne oprim în niciun moment din aceste acțiuni virtuale și să nu mai rămânem deloc adânciți doar cu gândurile noastre, dacă nu vrem asta. Dar acest lucru ne va împiedica să socializăm în mod real, concret, cu alți oameni. În plus, ne va îndepărta tot mai mult și de eventualele pasiuni concrete pe care am uitat să le mai trăim odată cu adâncirea în lumea virtuală.
