Specialiștii au explicat de ce cutremurele mari se produc în special noaptea. Cercetările pe care le-au făcut aceștia de-a lungul timpului asupra seismelor de peste 6 grade pe scara Richter indică un vinovat neașteptat.
Cercetătorii au observat că cele mai multe cutremure puternice, cu magnitudine de peste 6 grade Richter, s-au petrecut după lăsarea serii. Seismele mari din România nu au făcut excepție.
Seismul de 7,4 grade din 10 noiembrie 1940 s-a înregistrat la ora 3:39 dimineaţa, iar cutremurul din 4 martie 1977, cu aceeaşi magnitudine, a avut loc la ora 21:22. Cel din 31 august 1986, de 7.1 grade, s-a produs la ora 0:28.
Pentru a explica fenomenul, savanții au notat mai întâi faptul că scoarţa terestră nu este nici netedă şi nici continuă. Crăpături adânci care ajung până la mantă fragmentează litosfera în mai multe plăci tectonice. Plăcile tectonice sunt mobile, deplasându-se pe suprafaţa mantalei cu 3-4 centimetri pe an.
Astfel, în timpul deplasării, plăcile tectonice se ciocnesc între ele, iar placa mai grea intră sub cea mai uşoară, se afundă în mantaua Pământului şi se topește. Acest proces se numeşte subducţie. Crăpătura scoarţei pe unde placa pătrunde în manta se numeşte fosă.
Deși deocamdată savanții nu pot anticipa momentul exact al producerii unui cutremur de proporții studiile şi statisticile au arătat că aproximativ 80% dintre cutremurele puternice se petrec în timpul nopții, când plăcile tectonice au o activitate de mişcare mult mai activă.
În plus, studiile au arătat că cele mai multe cutremure foarte puternice au avut loc în perioade de maree foarte mare, având o strânsă legătură cu fazele Lunii. Cele mai multe cutremure au avut loc în faza de Lună plină sau Lună nouă. Forţa de gravitaţie a Lunii nu influenţează doar apele mărilor şi oceanelor generând maree, ci chiar şi scoarţa Pământului, ducând la deformări ale acesteia de zeci de centimetri.
Luna poate genera trepidaţii în scoarţa terestră, determinând „valuri” în scoarţă, o versiune mai mică a valurilor oceanelor. Acest fenomen explică motivul pentru care cutremurele mari, precum cutremurul din Turcia, au loc mai ales noaptea.