Sorin Cîmpeanu, despre noul Bacalaureat: Se va aplica în 2027 iar subiectele ar putea fi grilă

Sorin Cîmpeanu a făcut declaraţii despre noul examen de Bacalaureat. Ministrul Educaţiei a specificat că s-ar putea aplica în 2027, după ce va fi parcurs un ciclu liceal, iar subiectele ar putea fi grilă şi calibrate pentru toţi elevii, indiferent ca aceştia fac o singură oră pe săptămână sau mai multe dintr-o materie.

Ministrul Educaţiei, noi declaraţii despre Bacalaureat

După afişarea rezultatelor la Bacalaureat 2022 şi o analiză făcută de specialişti, Ministerul Educaţiei lucrează la un nou tip de examen al maturităţii. Conform declaraţiilor făcute de Sorin Cîmpeanu la B1TV, planurile după care se desfăşoară momentan sunt vechi de aproape două decenii. Astfel, sunt necesare schimbări importante.

”Bacalaureatul ar urma să se aplice în 2027, după ce o generaţie întreagă va fi parcurs întreg ciclul învăţământului liceal. Dacă în toamna anului viitor vom reuşi să avem planuri-cadru noi, în care trunchiul comun să fie 50%, specializarea – 20% şi curricumul la decizia a şcolii să fie extins la 30%, trebuie să judecăm Bacalaureatul prin prisma planurilor-cadru care vor fi, nu prin prisma celor pe care le avem azi şi care sunt învechite de 15-20 ani”, a specificat Sorin Cîmpeanu.

Acesta a explicat şi că este posibil ca la noul Bacalaureat întrebările să fie de tip grilă:

”Am iniţiat deja consultări cu specialişti în Ştiinţele Educaţiei şi va fi o chestie de opţiune. Este foarte posibil ca toate întrebările să fie grilă. Este foarte posibil să organizăm acea probă scrisă, aşa cum sunt organizate probele TIMSS sau probele PISA – o probă cu o pauză între primul set de întrebări şi al doilea set de întrebări, există o pauză, repet, la testele TIMSS şi PISA funcţionează foarte bine acest mod de organizare. Este o practică internaţională”.

Vor fi verificate competenţele, nu cunoştinţele

Ministrul Educaţiei susţine că, pentru a asigura echitatea la o probă scrisă, vor fi verificate competenţele, nu cunoştinţele. Este vorba despre toate disciplinele din trunchiul comun: Limbă Română şi Matematică, într-o proporţie de cel puţin 40%, adăugând Geografie şi Istorie până la 60%, după care se vine cu Fizică, Chimie, Biologie într-o proporţie mai mică şi cu Economie sau o altă disciplină din socio-umane.

Cu alte cuvinte, va fi o probă unica la Bacalaureat, subiectele fiind concepute în aşa fel încât să fie potrivite pentru toţi elevii, indifferent că au o oră de matematică pe săptămână sau trei.

“Acum, Bacalaureatul este un paşaport pentru facultate”

De asemenea, ministrul Educaţiei a ţinut să precizeze că este nevoie de schimbări importante pentru ca modul în care este organizat acum Bacalaureatul nu oferă certificare pentru piaţa muncii.

”Acum Bacalaureatul e un simplu paşaport pentru acces în facultate, nu-şi oferă niciun fel de certificare pentru piaţa muncii sau pentru domeniul universitar. Acest lucru urmează să se schimbe având acele competenţe care să fie organizate serios şi credibil.

Acum competenţele se iau doar dacă deschizi cu uşa, atât, nu au niciun fel de credibilitate. Ce competenţe trebuie să verificăm? Competenţele digitale de bază, competenţele pentru limbile de circulaţie internaţională la nivel de bază.

Oferim o probă la alegerea elevului. Cel care a promovat, de exemplu, proba de competenţe digitale de bază, dar se simte bun în programare, şcoala va fi obligată să-i ofere acces la o probă în care demonstreze competenţa de programator. Sau a promovat proba de limba engleză la nivel de bază şi vrea să arate că e un bun cunsocător al literaturii engleze, şcoala va fi obligat să-i organizeze această probă”, a mai spus Cîmpeanu.