Sfântul Ștefan este sărbătorit în fiecare an la data de 27 decembrie, în cea de-a treia zi de Crăciun. Iată ce tradiții și obiceiuri trebuie să respecți marți, când peste 400.000 de persoane din România își serbează marți ziua de nume.
Sfântul Ștefan a fost primul mucenic sau martir care și-a dat viața pentru credință și unul dintre cei şapte diaconi aleşi din rândul evreilor elenişti pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac. Ceilalţi șase diaconi erau: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena şi Nicolae Antiohianul.
Sfântul Ștefan a fost martorul Învierii Domnului și Înălțării Sale, dar și al Pogorârii Duhului Sfânt. A stârnit furia fariseilor și a conducătorilor evrei. A fost acuzat pe nedrept de blasfemie contra lui Moise și a lui Dumnezeu și a fost judecat și omorât cu pietre în valea lui Iosafat, aflată între Eleon şi între Ierusalim, lângă pârâul Cedrilor.
Înainte de a muri, Sfântul Ștefan i-ar fi cerut lui Dumnezeu să nu îi pedepsească pe ucigașii lui. Numele Ștefan are origine grecească – Stephanos – și înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cunună”.

Conform datelor de la Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2020 își sărbătoreau ziua de nume de Sfântul Ștefan aproximativ 422.000 de români, dintre care 305.000 bărbaţi și 117.000 de femei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Dintre bărbaţi, 273.000 se numeau Ştefan, 18.000 se numeau Istvan, iar 8.700 au fost botezaţi Fănel. În plus, 3.300 dintre ei se numesc Ştefănel, 1.000 purtau numele de Ștefănuț şi pe 580 îi chema Fane. Dintre femeile sărbătorite, 80.464 aveau numele de Ştefania, 22.630 erau Ştefana şi 9.193 Fănica.
Printre tradițiile și obiceiurile de Sfântul Ștefan pe care trebuie să le respecți în această zi se numără pomenirile ce se fac pentru sufletele celor care au murit în circumstanțe dramatice. Pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere care poartă numele primului mucenic.
De asemenea, la data de 27 decembrie, în fiecare an, credincioșii trebuie să-l cinstească pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, astfel încât să atragă sporul casei și însănătoșirea rudelor care au probleme de sănătate. De exemplu, împăcările sunt recomandate în această zi.
Totodată, în cazul în care te confrunți cu probleme de sănătate sau te judeci de mult timp cu persoane orgolioase este bine să aduci în casă o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi, ca să înceapă să îți meargă bine.
În unele zone din Muntenia, pe 27 decembrie se pregătesc „Pâinicile lui Ştefan”. Acestea se gătesc dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere. Având o formă rotundă, acestea amintesc de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. După ce sunt coapte, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
În această zi, mai este recomandat să citești rugăciunea către Sfântul Ștefan. Aceasta este scurtă, astfel că nu durează foarte mult timp să o spui.
„Ne-a răsărit el, primul mucenic, Ucis cu pietre, că era prea bun, Diacon tânăr, vrednic ucenic, De care Scrierile Sfinte spun… Nu a murit până n-a luminat, – Exemplu viu de rugăciuni fierbinţi -, Pe cei ce Raiul sfânt au căutat, Şi l-au găsit în oamenii cei sfinţi.
Aşa ne luminează şi pe noi, Sfinte Ştefane, şi noi am greşit, Cum i-ai iertat pe oamenii cei răi, Te roagă lui Hristos necontenit; Te roagă pentru noi, cei păcătoşi, Ce azvârlim cu pietre în minuni, Să fim şi noi ca tine, credincioşi, Şi decât suntem, să fim… mult mai buni!”.