De la 1 iulie, vor fi incluse o serie de servicii medicale de care pot beneficia persoanele neasigurate, care vor fi decontate de la bugetul de stat. Anunțul a fost făcut de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea.
Începând cu 1 iulie, o serie de servicii medicale gratuite vor fi disponibile pentru pacienţii neasiguraţi, potrivit anunțului făcut de dr. Valeria Herdea, președintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aceste servicii vor fi decontate de la bugetul de stat.
Este vorba despre o serie de servicii medicale gratuite pentru pacienții neasigurați, incluse în Planul Național de Cancer. La finalul anului trecut, numărul cazurilor de cancer înregistrate era de 204.722.
”Avem Planul Naţional de Cancer. În cadrul acestui plan s-au introdus servicii şi pentru neasiguraţi, ceea ce este un mare fapt faţă de alte ţări. Înseamnă că dânşii au acces la servicii de prevenţie, diagnostic şi pot să acceseze şi planul de tratament. Deci este un mare pas înainte. Banii vin de la bugetul de stat, aici e diferenţa.
Se va deconta de la bugetul de stat în funcţie de câţi oameni se vor prezenta şi la câţi oameni se vor depista cazuri de cancer. Practic aceşti pacienţi neasiguraţi vor beneficia şi de investigaţii”, a declarat dr. Valeria Herdea, conform Agerpres.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Conform declarațiilor președintelui CNAS, un pacient neasigurat care se prezintă la medicul de familie va fi consultat. Dacă medicul suspectează o posibilă afecțiune neoplazică (cancer), pacientul va fi direcționat pentru investigații și analize suplimentare. Ulterior, acesta va fi trimis la un specialist oncolog pentru investigații de specialitate, care va stabili un diagnostic.
”Se va face acelaşi parcurs ca la ceilalţi pacienţi, fiindcă e un drept constituţional într-o astfel de boală. Faptul că se asumă aşa ceva este mare lucru din punctul meu de vedere. (…)
Gândiţi-vă că avem cancere de colon, cancere de esofag, avem cancere pulmonare, cancer de sân etc, e o mortalitate foarte înaltă, deci o astfel de măsură e foarte binevenită.
Planul Naţional de Cancer este unul din dezideratele cele mai importante pe care eu, personal, le apăr în acest mandat. Vă spun de ce, pentru că nu este normal să moară atâţia oameni şi atunci un astfel de plan, care e rodul muncii a foarte multor oameni, merită pus în aplicare şi merită sprijinit. Avem 204.722 de pacienţi cu cancer la 31 decembrie anul trecut şi 2.700 sunt de copii”, a mai spus dr. Herdea.
Președintele CNAS a subliniat că aceste facilități pentru pacienții neasigurați sunt disponibile exclusiv în cadrul Planului Național de Cancer și nu se aplică pentru toate tipurile de servicii medicale.
Vezi și: Diferența dintre RMN și CT. Ce presupun și când sunt recomandate?
Conform Planului, numărul de unități de scanare CT și IRM a crescut semnificativ din 2011, dublându-se în cazul scanerelor CT și triplându-se pentru unitățile IRM.
Această creștere se datorează în mare parte investițiilor finanțate din fonduri structurale și din fondurile rambursabile ale Proiectului de reformă a sistemului de sănătate implementat de Banca Mondială. Cu toate acestea, numărul unităților rămâne sub media Uniunii Europene.
”Accesul la imagistica (CT si IRM) este încă deficitar, inclusiv în centrele universitare, numărul de investigaţii imagistice rambursate din F.N.U.A.S.S nu răspunde nevoilor reale ale pacienţilor cu suspiciune de cancer sau pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer pentru monitorizarea bolii. Se estimează că aproximativ 25% din pacienţi îşi suportă cheltuielile cu investigaţiile imagistice.
De asemenea, nu există încă implementate standarde de interpretare a investigaţiilor imagistice oncologice (ex. RECIST), ceea ce duce la o variabilitate crescută a accesului la tratament şi o creştere a riscurilor asociate prescrierii schemelor de tratament oncologic în afara protocoalelor de practică”, se arată în Planul Naţional de Combatere şi Control al Cancerului.
”În 2019, capacitatea de diagnostic din România era de 1,8 scanere de tomografie computerizată (CT) la 100 000 de locuitori (faţă de o medie de 2,4 la 100 000 în UE) şi 1,1 unităţi de imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) la 100 000 de locuitori (faţă de o medie de 1,6 la 100 000 în UE), fiind inegal distribuită în ţară”, se mai arată în document.
