Semnificația sorcovei. Ce înseamnă, de fapt, și cum a apărut această tradiție în România

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale românilor de Anul Nou este umblatul cu sorcova. În dimineața zilei de 1 ianuarie, copiii din toate colțurile țării merg pe la vecini și rude pentru a aduce bucurie și belșug în casele acestora. Cei mici poartă cu ei sorcova, o ramură înmugurită sau un băț ornat cu hârtie colorată. Care este semnificația sorcovei, poți afla citind rândurile care urmează.

Care este semnificația sorcovei

Conform tradiției populare, în prima zi a anului copiii se strâng în grupuri și pleacă pe la casele vecinilor pentru a le ura sănătate, vitalitate și un an îmbelșugat. Umblatul cu sorcova este unul dintre obiceiurile tradiționale care invocă belșugul și prosperitatea pentru gospodăria gazdelor ce îi primesc pe colindători. Există credința că, cei care nu primesc copiii care umblă cu sorcova vor avea parte de un an prost.

În caz că nu știați, numele acestui obicei este de etimologie bulgară. Mai exact, „sorcova” vine de la cuvântul „surov” și înseamnă fraged sau verde, făcând aluzie la crenguța împodobită pe care cei mici o poartă la sorcovit.

În ceea ce privește semnificația sorcovei, ramura împodobită este considerată a fi magică. Se crede că prin intermediul acesteia, copiii pot oferi tinerețe, sănătate și vigoare celor colindați. Sorcova este îndreptată către persoanele colindate, iar urările transmise de copii întăresc întreaga atmosferă.

După cum bine știm, copiii reprezintă un simbol al purității. Tocmai de aceea, la sorcovit merg doar copii cu vârste fragede. Cu toate acestea, în ultimii ani, obiceiul a fost preluat și de către unii adolescenți.

Cum se face sorcova

În vremurile de mult apuse, sorcovele erau făcute din ramuri de pomi sau de brad împodobite cu flori uscate. Crenguțele erau puse la înmugurit încă de la sărbătoarea Sfântului Andrei, pentru a înfrunzi până la Sfântul Vasile. Apoi, sorcovele erau împodobite cu beteală roșie.

Ei bine, de-a lungul anilor, sorcova s-a mai schimbat. În zilele noastre, cei mici fac sorcovele din bețe învelite în staniol și ornate cu flori artificiale, hârtii colorate, clopoței etc. Chiar dacă sunt în grup, fiecare copil are propria sorcovă. Însă în trecut doar băieții recitau „Sorcova vesela” și transmiteau urări de bine gazdelor.

Cum se sorcovește

Acum că știm care este semnificația sorcovei, haideți să aflăm și cum se sorcovește și ce le urează cei mici gazdelor. Textele spuse de copii nu sunt la fel peste tot, fiind diferite de la o regiune la alta a țării. Cu toate acestea, cele mai cunoscute sunt următoarele:

Prima variantă

„Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!”.

A doua variantă

„Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâaniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani”.

La finalul urării, copiii aruncă în fața celor colindați sau la ușă un pumn de orez, grâu sau orz. Astfel, prichindeii aduc în gospodăriile gazdelor belșugul în anul care vine. După ce sorcovitul s-a încheiat, gazdele îi răsplătesc pe colindători cu fructe, dulciuri, colaci și mai nou chiar și cu bani.

Iată, așadar, că ați aflat care este semnificația sorcovei, dar și multe alte lucruri interesante despre acest obicei deosebit.