18:44
Cei mai mulți dintre români nu cunosc exact semnificația crucilor din calendarul creștin ortodox. Acesta este plin de sărbători și zile de praznic, iar multe au diferite cruci. În calendarul ortodox regăsim crucea neagră, crucea roșie, dar și crucea albastră. În plus, le mai regăsim pe acestea și între paranteze sau cu o singură paranteză. Trebuie să fim foarte atenți, deoarece fiecare are semnificația ei, așa cum este cunoscută în Biserica Ortodoxă Română.
Cum spuneam, calendarul ortodox este plin de sărbători însoțite de diferite cruci, așa că fiecare dintre noi trebui să cunoaștem semnificația crucilor din calendarul creștin ortodox, pentru a ne cinsti așa cum trebuie rudele plecate dintre noi, dar și pentru a ști când se poate spăla rufe, când se ține post și când nu trebuie să muncim, conform tradițiilor păstrate cu sfințenie de mii și mii de ani pe teritoriul țării noastre.
În primul rând, trebuie să știm că în calendarul ortodox regăsim trei cruci: crucea neagră, crucea roșie și crucea albastră. Fiecare are propria ei însemnătate, pe care fiecare dintre noi trebuie să o cunoaștem, așa că iată care este semnificația pentru fiecare dintre cruci:
Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, crucea neagra din calendar ortodox reprezintă sărbătorile sfinților la care nu se necesită să se facă priveghere. În zilele cu cruce neagră, la bisericile din România se cântă polieleu, care reprezintă cântarea milostivirii dumnezeiești.
Atunci când avem sărbători trecute cu cruce albastră în calendar, trebuie să știm că toate acestea simbolizează sărbătorile sfinților români sau a celor care au moaștele în România. Crucea neagra între două paranteze (†) reprezintă praznicele mari. Se face priveghere mare pentru a cinsti Mântuitorul, Sfânta Treime, Sfantul Duh, Înălțarea Sfintei Cruci și Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cruce rosie cu o singura paranteza in partea dreapta †) reprezinta sărbători ale sfinților. Acestea sunt zile în care nu se lucrează. Cruce neagră cu o singură paranteza în partea dreaptă †) simbolizează sărbătorile sfinților care au doxologie mare. În aceste zile se poate lucra.
(†) – praznicele mari, la care se face priveghere mare, închinate: Sfintei Treimi, Mântuitorului, Sfântului Duh, Născătoarei de Dumnezeu si Inaltarii Sfintei Cruci
†) – sarbatori ale sfinţilor, la care se face priveghere (zile nelucratoare)
†) – sarbatori ale sfinţilor, care au doxologie mare (zile lucratoare)
† – sarbatori ale sfinţilor, la care nu se face priveghere, ci se canta numai polieleu (zile lucratoare)
† – sarbatori ale sfinţilor romani sau ale caror moaste se gasesc in Romania
În plus, românii care țin post, trebuie să știe că în zilele trecute în calendar cu un semn în formă de pește, trebuie să știe că în ziua respectivă se poate mânca pește.
Foarte mulți români care merg la biserică au auzit numele lui Miron Cristea fiind pomenit de toți preoții din țară. Dar cine a fost Miron Cristea? Ei bine, acesta a fost primul patriarh al României. S-a născut în orașul Toplița într-o familie de țărani, iar după finalizarea studiilor în diferite orașe ale țării, Cristea a devenit consilier Mitropolitan Arhiepiscopia Sibiului. În această perioadă el s-a ocupat și de proiectul ridicării Catedralei ortodoxe din Sibiu.
A devenit membru al clerului a fost hirotonit și apoi numit Arhidiacon în 1901, iar în 1902 este tuns în monahism și primește numele de monah Miron. Activitatea clericală a lui Cristea se remarcă prin susținerea înființării Muzeului etnografic și de artă din Sibiu, publicarea unei colecții de proverbe, strigături și zicale românești, dar și sprijinirea intensă a școlilor confesionale aflate sub îndrumarea biserici. În 1918, când a fost înfăptuită Marea Unire, episcopul Miron Cristea a făcut parte din delegația care a prezentat Actul Unirii la București.
În 1925 Mitropolitul Miron Cristea este ales patriarh al Bisericii ortodoxe române fiind investit și înscăunat la 1 noiembrie 1925 . În această calitate a insistat asupra importanței predicii și prin aceasta a determinat publicarea unor părți din sfânta Scriptură cu explicații amănunțite pentru credincioși, a susținut învățământul religios în școlile secundare și a contribuit la solidificarea legăturilor dintre biserica ortodoxă română cu celelalte biserici ortodoxe.
Patriarhul Miron Cristea a participat la primele discuții privind locul unde avea să fie construită viitoarea catedrală a patriarhiei, care ar fi putut fi construită pe terenul unde astăzi este hotelul Intercontinental, din București. A fost ales însă locul de la poalele Dealul Mitropoliei, în Piața Bibescu Vodă.
