Șeful serviciilor de informații grecești a declarat în fața unei comisii parlamentare că agenția sa a spionat un jurnalist, au declarat două surse prezente, într-o dezvăluire care coincide cu o presiune tot mai mare asupra guvernului pentru a face lumină în ceea ce privește utilizarea programelor malware de supraveghere.
Audierea cu ușile închise a comisiei de săptămâna trecută a fost convocată după ce liderul partidului socialist de opoziție PASOK a depus o plângere la procurorii de la instanța supremă în legătură cu o tentativă de ascultare a telefonului său mobil cu un software de supraveghere.
Liderul PASOK, Nikos Androulakis, a depus plângerea pe fondul îngrijorării tot mai mari a oficialilor Uniunii Europene cu privire la comercianții de spyware și la utilizarea de software de supraveghere, relatează Reuters.
La audierea din 29 iulie, Panagiotis Kontoleon, șeful serviciului de informații EYP, a declarat în fața comisiei pentru instituții și transparență a parlamentului că serviciul său l-a spionat pe Thanasis Koukakis, un jurnalist financiar care lucrează pentru CNN Grecia, au declarat doi legislatori prezenți la audiere.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„A recunoscut supravegherea, absolut”, a declarat miercuri pentru Reuters unul dintre legislatorii prezenți la audiere, refuzând să fie identificat deoarece întâlnirea a fost privată.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, a declarat că autoritățile grecești nu folosesc softul de spionaj presupus a fi fost folosit în pirateria informatică a lui Koukakis și nu fac afaceri cu companii care îl vând.
„Guvernul nu are nimic de ascuns și a cerut sistemului de justiție să investigheze cazurile în profunzime. Fără a trece la extrema tehnofobiei, astfel de programe malware reprezintă o amenințare și trebuie să fie abordate eficient”, a spus el.
Serviciile de spionaj din democrații se confruntă cu presiuni constante pentru a fi mai transparente, inclusiv din partea legislatorilor care încearcă să prevină abuzurile și să îmbunătățească performanța, cu îngrijorarea publicului cu privire la supravegherea exercitată de autorități și, în unele țări, cu nevoia agențiilor de a-și face cunoscută activitatea pentru a lărgi căile de recrutare.
Dar agențiile spun că echilibrează mult aceste cereri cu nevoia de secret, argumentând că o mare parte din activitatea lor pentru a menține țările lor în siguranță ar trebui să rămână clasificată pentru a proteja sursele.
În aprilie, un procuror grec a început o anchetă privind o acuzație a lui Koukakis potrivit căreia smartphone-ul său ar fi fost infectat de un software de supraveghere.
Programul de spionaj Predator poate extrage parole, fișiere, fotografii și contacte și poate activa camera și microfonul unui telefon, permițând supravegherea conversațiilor din apropiere.
În cadrul audierii, șeful EYP, Kontoleon, care raportează direct premierului, a precizat că EYP își desfășoară activitatea nu numai pe baza propriilor informații, ci uneori și în urma unor ponturi sau solicitări din partea serviciilor de informații străine, au declarat cele două surse.
UE consideră inacceptabilă utilizarea de programe de spionaj împotriva jurnaliștilor.
Jurnalistul Koukakis, a cărui activitate a inclus investigații despre infracțiuni financiare, rămâne nedumerit de ce a fost ascultat: „Sunt surprins că domeniile pe care le acopăr ca reporter, politica economică și sistemul bancar, pot reprezenta o amenințare la adresa securității naționale”, a declarat el pentru Reuters.
