18:42
Deși pensiile românilor au fost mărite de la 1 ianuarie cu 12,5%, situația veniturilor seniorilor va fi afectată în următorii ani. Și asta din cauza prevederii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) negociat cu Comisia Europeană de la Bruxelles ce stabilește un procent maxim de 9,4% din PIB pentru plata pensiilor, în condițiile în care în acest procent este inclusă și achitarea pensiilor speciale.
Pensiile românilor abia ce au fost mărite cu 12,5% de la începutul acestui an, dar sunt în pericol să primească o lovitură dură în următoarea perioadă. Și asta, din cauza plafonului de 9,4% din PIB alocat pentru pensii, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) negociat cu Comisia Europeană de la Bruxelles. Iar problema vine de la eterna poveste cu pensiile speciale.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a afirmat că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în PNRR. Ministrul a adăugat că în plafonul de 9,4% din PIB asumat de România pentru bugetul de pensii trebuie incluse şi cele de serviciu. Sau, altfel spus, cele speciale.
„Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (…) Sigur că va fi un moment greu pentru Coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor”, a afirmat ministrul Marcel Boloş la Europa FM, conform news.ro.
Marcel Bolos a explicat că aprobarea PNRR de către Comisia Europeană s-a bazat pe două elemente majore: decarbonizarea – reducerea emisiilor de carbon cu efect de seră – și situația pensiilor.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor.
Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a mai afirmat Marcel Boloş.
Boloş a arătat că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.
„Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi, în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi vă daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, a mai spus ministrul Proiectelor Europene.
În acest context, merită amintit că, miercuri, Eugen Rădulescu, director la Direcţia stabilitate financiară a Băncii Naţionale a României, a declarat că, la ora actuală „România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, potrivit Agerpres. Aceasta ar însemna ca pentru pensiile „normale”, cele bazate pe contributivitate, să nu mai rămână decât 7,9% din PIB pentru plata acestora, din procentul maxim de 9,4% din PIB stabilit prin PNRR pentru achitarea acestor drepturi.
