17:13
A avut loc o scurgere masivă de informații la Credit Suisse. Dictatorii și infractorii aveau peste 100 de miliarde de dolari în conturile deschise la această bancă privată elvețiană – una dintre cele mai mari din lume. Reprezentanții gigantului financiar cu sediul la Zurich, care nu se află la primul scandal, s-au apărat în fața acuzațiilor.
Printre clienții Credit Suisse se numără fiii fostului dictator egiptean Hosni Mubarak; oficiali venezueleni implicați într-un scandal de corupție; precum și un lider al spionajului yemenit implicat în acte de tortură.
Scurgerea de informații a pornit de la un informator al ziarului german Süddeutsche Zeitung. Ulterior, acest ziar a implicat un grup anticorupție și alte 46 de instituții media din toată lumea, printre care s-au numărat The Guardian, Le Monde, The New York Times și altele.
„Am văzut prea des infractori și politicieni corupți care își permit să continue să facă afaceri, indiferent de circumstanțe, deoarece au certitudinea că câștigurile lor ilicite vor fi păstrate în siguranță.
Investigația noastră scoate la iveală modul în care acești oameni pot ocoli reglementările, în ciuda infracțiunilor lor, în detrimentul democrațiilor și al oamenilor din întreaga lume.”, a transmis Paul Radu, cofondator al Proiectului pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției (OCCRP), într-un comunicat.
Un fost șef al agenției elvețiene de combatere a spălării banilor, citat de The New York Times, a declarat că băncile elvețiene, cunoscute pentru legile stricte de secretizare, nu ar trebui să accepte bani legați de activități infracționale. Însă, legea este în mare parte neaplicată.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Reprezentanții Credit Suisse s-au apărat și au declarat că resping cu fermitate acuzațiile referitoare la practicile sale de afaceri. Aceștia au subliniat că în scurgerea de informații este vorba despre conturi ce au fost deschise în urmă cu mult timp, în perioada 1940 – 2010.
„Chestiunile prezentate sunt predominant istorice, în unele cazuri datând încă din anii 1940, iar relatările referitoare la aceste chestiuni se bazează pe informații parțiale, inexacte sau selective, scoase din context, ceea ce duce la interpretări tendențioase ale conduitei de afaceri a băncii”, au transmis reprezentanții băncii.
Credit Suisse a adăugat că aproximativ 90% dintre conturile la care se referă scurgerea de informații fuseseră închise sau erau în curs de închidere înainte de a începe anchetele mass-media.
De asemenea, reprezentanții băncii au transmis că a luat deja măsuri pentru a rezolva problema clienților necorespunzători și că nu poate face comentarii cu privire la clienți individuali.
Acesta nu este primul scandal prin care trece Credit Suisse. Anul trecut, banca a plătit 475 de milioane de dolari pentru rolul său într-o schemă de mită în Mozambic.
Anterior, în 2014, a pledat vinovată pentru că i-a ajutat pe americani să depună declarații fiscale false și plătit amenzi și restituiri în valoare de 2,6 miliarde de dolari.
Acum, denunțătorul Credit Suisse a atras atenția că sub pretextul protejării confidențialității financiare, băncile elvețiene colaborează cu evazioniști fiscali. Astfel, corupția rămâne nepedepsită, iar țările în curs de dezvoltare rămân fără veniturile fiscale de care au mare nevoie.
