Scade inflația, se ieftinește benzina, dar alimentele rămân scumpe: explicația pentru drama românilor de la raft

Românii au trecut prin șocul unei inflații foarte ridicate în 2022, ce a înregistrat o rată anuală și de 16,4%, în decembrie anul trecut. Acest lucru a dus la o scumpire necontrolată a mai tuturor produselor, lucru ce s-a simțit adânc în buzunarele noastre. Dar, cu toate că inflația s-a temperat în primele luni din 2023, prețurile alimentelor au rămas mari, iar perspectivele nu sunt deloc grozave.

Scade inflația, se ieftinește benzina, dar alimentele rămân scumpe

În România, orice scumpire a benzinei și motorinei, a gazelor sau energiei, e însoțită de majorări ale prețului tuturor produselor, mai ales a celor alimentare, a căror preț cu o medie de 20% față de 2021, recordurile fiind la zahăr, 62% și unt, 45%. Acest lucru duce și la o inflație ridicată, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când a ajuns și spre 17%.

Dar fenomenul invers pare să nu existe. Adică, de la începutul anului, inflație s-a mai temperat, benzina și motorina s-au scumpit, la fel și prețurile gazelor și energiei de pe piață.

Cu toate acestea, pe rafturile magazinelor, produsele nu s-au ieftinit deloc, ba chiar continuă să se scumpească, parcă pe principiul ”ce e scumpit, scumpit rămâne”, indiferent de ieftinirea utilităților și a altor costuri incluse în procesul de fabricație, transport și comercializare a produselor.

Iar perspectivele nu sunt deloc grozave, în ciuda faptului că inflația va continua să scadă, conform prognozelor BNR urmând să ajungă spre 7% din toamnă. În acest context, analiştii financiari spun că preţurile vor continua să crească şi în perioada următoare, iar ieftinirile se vor înregistra doar la câteva sortimente, pe perioade scurte de timp.

Explicația pentru drama românilor de la raft

Dacă inflația scade de la o lună la alta şi se apropie tot mai mult de pragul de o cifră, acest lucru nu se va vedea şi în preţuri, care vor continua să crească şi în perioada următoare, cred experții consultați de TVR.

”Există şi alte costuri vizavi de forţa de muncă, vizavi de alte imputuri care nu au ajuns şi nu vor mai ajunge la nivelurile de dinainte. Între ieftinirea unor imputuri şi scumpirea altora se va produse o echilibrare în cele din urmă. Deocamdată există o inerţie”, a declarat analistul financiar Claudiu Cazacu, pentru sursa citată.

În luna mai, inflaţia a ajuns la 10,6%, arată datele Institutului Național de Statistică. Mai mică cu aproape 5 procente faţă de începutul anului. Profesorul de aconomie Marian Siminică este de părere că nici deflația, adică scăderea prețurilor, nu este sănătoasă pentru economie.

”Deflaţia, adică scăderea preţurilor, nu este sănătoasă economic. Scăderi de preţuri la raft pot să apară numai conjunctural. Miza este de a se stabiliza preţurile şi să aibă o creştere moderată.

Faţă de anul trecut, medicamentele costă cu aproape 4 procente mai puţîn, în timp ce carburanţii s-au ieftinit cu mai bine de 9 procente”, a spus Marian Siminică.

În același tmp, analistul economic Aurelian Dochia consideră că ”suntem încă departe de rata obişnuită pe care o acceptă Banca Naţională ca normare de creştere a preţurilor de 2 – 3% anual şi probabil că nu vom ajunge la acest nivel decât prin 2025”.

Pentru finalul acestui an, BNR estimează o inflaţie un pic peste 7%, iar pentru finalul anului 2024 nivelul acesteia ar putea ajunge chiar la 4,2%.

Ultimele date Eurostat arată că, în România, inflația a înregistrat o scădere peste media europeană. Economiştii pun acest lucru pe seama plafonării preţului la energie, a recoltei bogate şi a politicii monetare a BNR.