12:00
Ce înseamnă o creștere economică? Trăim mai bine? Ne cresc salariile? Avem putere de cumpărare mai mare? Majoritatea populației resimte efectele inflației sau este la curent cu estimările Băncii Mondiale, sau a Fondului Monetar Internațional, care vorbesc de riscul de recesiune. Prin urmare vești proaste, în același timp datele despre Produsul Intern Brut al României (PIB) arată că a crescut cu 1,2% în a treia parte a anului, faţă de trimestrul II, la 355,809 miliarde lei preţuri curente, iar faţă de aceeași perioadă a anului trecut a înregistrat o creştere cu 3,8% potrivit datelor provizorii (2), publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Impact.ro a stat de vorbă cu economistul Bogdan Glăvan pentru a desluși cum se analizează aceste serii de date pentru a ajunge la concluzii aparent antagonice.
Faptul că actuala creștere economică este strict bazată pe consum, prin urmare este susținută din taxele, impozitele, facturile și prețurile crescute pe care le plătește populația, nu mai reprezintă o surpriză. Mai exact populația plătește pentru cifre optimiste care dau bine în sondaje. Cu toate acestea când se va opri acest fenomen? Cât timp va continua să crească economia României, în condițiile în care BNR face eforturi pentru a stopa inflația, prin creșterea dobânzii cheie? Dacă deocamdată, la prima vedere informările nu par să facă logică, în timp, acestea își vor găsi un punct comun.
„Economia este pe creștere dar creșterea aceasta este mai mică, Guvernul estimase un procent mai mare. Ce se vede este încetinirea creșterii economice.
Treaba cu recesiunea este altă mâncare de pește. Noi lucrăm cu informațiile pe care ni le furnizează statul, BNR a spus de foarte mult timp că va încetini creșterea economică, vine chiar statul cu această estimare. Că vine un politician cu o declarație este o chestiune de marketing politic. Noi trebuie să interpretăm acest subiect referitor la dinamica PIB, să îl corelăm cu alte trend-uri economice. Estimările privind inflația au fost supra-optimiste și dinamica a fost alta, iar estimarile privind PIB-ul au fost mai pesimiste, și realitatea a fost pozitivă, creșterea economică a fost peste așteptările inițiale.
Evident că se întâmplă așa ceva, pentru că între cele două există legătură, respectiv, avem o creștere economică peste așteptările de la începutul anului, pentru că avem o inflație peste așteptările de la începutul anului. Există această legătură dintre inflație și creștere economică.”, spune Bogdan Glăvan.
Totuși efectele faptului că, deși mai lentă decât a fost previzionat, creșterea economică va cunoaște un trend descendent, se vor vedea în curând. În trimestrul III 2022, în varianta provizorie (2), dinamica PIB a scăzut cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu varianta provizorie (1), în timp ce dinamica valorii adăugate brute nu s-a modificat între cele două estimări. Prin urmare, deși în creștere, economia României nu merge în sus, comparativ cu anii trecuți.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]De unde vine creșterea? Ce domenii contribuie la volumul valorii adăugate brute? Creșterile se văd în
„Am avut așa ceva și la începutul anilor 90 când guvernul Văcăroiu se lăuda că avem creștere economică, și de fapt a reinflamat inflația, după care a venit criza. Aceasta a fost însoțită de o inflamare a prețurilor pe anumite sectoare, acolo am avut bule speculative.
Asta este explicația, tot așa sunt și estimările FMI, Banca Mondială cu riscul de recesiune, pe anul 2023, care derivă din încetinirea inflației. Dispare acest drog, inflația, dispare și fericirea dată de PIB. Toată lumea se și la alți factori, la începutul anului se spunea că inflația o să fie 8%, când inflația va scădea vom vedea încetinirea creșterii economice.
Vom mai vedea revizuiri, se schimbă seria ajustată. Trebuie să privim lucrurile în ansamblu, ce creștere economică este aceasta în care majoritatea plătește?”, spune profesorul de economie.
Datele INS arată că din punctul de vedere al utilizării PIB, adică unde sunt folosiți banii, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2022, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +1,8% la +2,1%, și cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,6% la +0,4%.
INS mai spune că aceste ajustări, față de datele anunțate în 7 decembrie 2022, nu sunt semnificative.
