S-a scris istorie, după ce o sondă NASA a determinat structura internă a planetei Marte. Ce înseamnă asta pentru omenire. Oamenii de știință reușesc acum să obțină informații despre Marte. Mai multe amănunte, în articolul de mai jos.
S-a scris istorie, după ce o sondă NASA a determinat structura internă a planetei Marte.
Oamenii de ştiinţă deţin acum informaţii despre structura rocilor interne ale planetei Marte, transmise de sonda InSight. Aceasta înregistrează din anul 2019 seismele de pe planeta Marte.
Misiunea condusă de NASA a dezvăluit grosimea medie a scoarţei planetei Marte ca având între 24 şi 72 de kilometri, cumva mai mică decât estimau oamenii de știință.
De asemenea, cea mai importantă descoperire însă o reprezină dimensiunea miezului planetei Marte. Acesta are o rază de 1.830 de kilometri, la limita de sus a estimărilor anterioare.
Astfel, este prima dată când ştiinţa a reuşit să traseze direct stratificarea internă a unei planete în afară de Pământ, respectiv a planetei Marte. A mai fost făcută şi pentru Lună, însă Marte, cu o rază totală de 3.390 de kilometri, este la o scară la mare.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Informaţiile permit oamenilor de știință să înţeleagă mai bine formarea şi evoluţia diferitelor corpuri cereşti din spațiu.
InSight a ajuns la aceste rezultate la fel cum seismologii studiază stratificarea internă a Terrei, urmărind semnalele din seisme. Acestea eliberând valuri de energie. Schimbări în traiectoria şi viteza valurilor trădează natura rocilor prin care acestea trec.
De asemenea, seismometrul trimis de sonda NASA a înregistrat sute de cutremure, de cinci în ultimii doi ani care au avut proprietăţile perfecte pentru a ”imagina” interiorul planetei Marte.
În plus, echipa, care este condusă din Franţa şi Marea Britanie, determină scoarţa planetei Marte ca având o grosime fie de 20 km sau de 39 km exact sub sondă, în funcţie de stratificarea existentă. Extrapolând geologia cunoscută a suprafeţei Marte, rezultă o grosime estimată între 24 şi 72 de kilomtri.
Comparativ, grosimea medie a scoarţei Pământului este de 15 – 20 de kilometri, însă în regiunea continentală Munţii Himalaya scoarța poate ajunge la 70 kilometri.
Miezul Planetei Marte începe de la circa jumătatea distanţei de la suprafaţă la o adâncime de circa 1.560 de kilometri şi este în stare lichidă.
Oamenii de știință care compun misiunea au anunțat că din noile observaţii directe rezultă două urmări extraordinare.
Prima este aceea că masa cunoscută şi momentul de inerţie pentru planeta Roșie presupune că miezul este mult mai puţin dens decât s-a crezut şi că aliajul fier-nichel care domină compoziţia trebuie să fie puternic îmbogăţit de elemente mai uşoare, cum ar fi sulful.
