Rusia amenință că nu va mai livra gaze înspre țările occidentale însă în ce procent este țara noastră dependentă de gazul rusesc? Autoritățile dau asigurări că situația nu este gravă dar se parte că procentul este variabil de la an la an în funcție de consum. În ultimul timp au avut loc mai multe întâlniri la nivelul reprezentanților din Ministerul Energiei pentru a se stabili alternative la sursa rusească de import al gazelor naturale.
Diversificarea surselor de aprovizionare este o prioritate chiar dinainte de începerea războiului din Ucraina și în acest sens au avut loc mai multe întâlniri pentru noi contracte prin care România să își asigure necesarul de gaze naturale chiar și în cazul în care Federația Rusă va decide să întrerupă furnizarea de gaze naturale.
„În general România are ca obiectiv diversificarea surselor de aprovizionare, bineînțeles că în contextul conflictului din Ucraina lucrul acesta devine și mai important. Dar ca strategie, România a avut ca obiectiv, în ultima perioadă, diversificarea surselor de aprovizionare, cu orice tip de gaz natural disponibil pe piață, fie că vorbim de gaz din Azerbaidjan, LNG din Statele Unite ale Americii, este abordarea corectă pe care România o are de a-și diversifica sursele de aprovizionare.” a declarat pentru impact.ro Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Au fost multe dispute în spațiul public în perioada aceasta care dau de gândit în privința procentului pe care România îl importă din Federația Rusă. Marcel Ciolacu, președintele PSD, spune că procentul este de 10%, Claudiu Năsui deputat USR, îl contrazice și spune că România importă gaz din Rusia în proporție de 25%. Care este procentul real?
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Nu vreau să intru în nici un fel de polemică politică, importul este stabilit în funcție de consum, dacă vom avea un an calendaristic cu o iarnă foarte grea, evident consumul de gaze naturale crește pe perioada sezonului rece și implicit crește și cantitatea de gaze naturale pe care o importăm. Dacă, spre exemplu, cum a fost iarna aceasta, o iarnă relativ blândă comparativ cu alți ani, asigurăm o cantitate mai mare de gaze din producția internă proprie, precum și din cantitatea de gaze înmagazinată pentru consumul din iarnă și mai puțin din import.
Deci lucrurile acestea, importul este stabilit în funcție de consum, dacă vom avea un an calendaristic cu o iarnă foarte grea, evident consumul de gaze naturale crește pe perioada sezonului rece și implicit crește și cantitatea de gaze naturale pe care o importăm. Dacă, spre exemplu, cum a fost iarna aceasta, o iarnă relativ blândă comparativ cu alți ani, asigurăm o cantitate mai mare de gaze din producția internă proprie, precum și din cantitatea de gaze înmagazinată pentru consumul din iarnă și mai puțin din import. Deci lucrurile acestea… nu aș vrea să vehiculez un procent, depind de consumul de gaze naturale.” a mai precizat secretarul de stat.
Ce se întâmplă cu legea offshore? Este așteptată de ani de zile în România. Legea ar permite exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră. Ultimul anunț al autorităților anunță un termen de aproximativ 2 săptămâni.
„Domnul ministru Virgil Popescu a declarat public că într-o perioadă destul de scurtă de timp vom avea o formă de proiect. Nu pot da un termen de 14 zile, poate să dureze un pic mai mult, oricum relativ scurt termenul.„
În ultimul timp au fost mai multe întâlniri cu reprezentanții din Ministerul Energiei în Azerbaidjan pentru a stabili viitoare relații pe zona importurilor de gaze naturale. Nu trebuie exagerate informațiile care vin din Federația Rusă, crede secretarul de stat pentru că ar putea afecta chiar și prețul pe piață la gaze naturale.
„Reprezentanți ai Ministerului Energiei au făcut deplasări cred că de 2 ori în ultima lună. În general știrile acestea care induc panică nu fac bine, nici consumatorilor, nici pieței, pentru că piața reacționează la astfel de informații, se pune și mai mult stres și presiune pe piață și pe modalitatea de formare a prețului. Dacă inducem o ipotetică criză în aprovizionare vom vedea că piața va reacționa negativ, iar impactul se va răsfrânge asupra consumatorului. Adică un preț mai mare pentru bunul acela. Nu vorbim neapărat de gaze naturale sau energie electrică, în orice domeniu.
Ne aducem aminte de criza sanitară din timpul pandemiei când informațiile acestea care creau panică puneau presiune pe prețul alimentelor, de exemplu, creșteau foarte mult în acea perioadă. În general trebuie totul pricit cu responsabilitate când facem astfel de declarații” a concluzionat Sergiu Nicolescu.
