Romsilva: „Cascada Bigăr se va regenera”. De ce nu au fost luate măsuri din timp

Cascada Bigăr s-a prăbușit în urmă cu o zi, luând prin surprindere autoritățile și turiștii care apreciau obiectivul turistic pentru frumusețea sa naturală. În urma incidentului au apărut o serie de discuții care au încercat să stabilească cine ar putea fi tras la răspundere pentru dezastrul produs. În timp ce unii specialiști consideră că au existat intervenții umane care ar fi putut periclita starea cascadei, reprezentanții Romsilva susțin că prăbușirea s-a produs din cauze naturale. Totodată, aceștia explică și cum cascada Bigăr se va regenera în următorii ani.

Motivul pentru care cascada Bigăr s-a prăbușit și cum se va regenera

Cascada Bigăr, una dintre atracțiile turistice de bază din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, s-a prăbușit luni după-amiază. Aceasta luase naștere pe parcursul mai multor ani, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr. Ulterior, această depunere a fost acoperită de un covor de mușchi, explică reprezentanții Romsilva. Conform specialiștilor, carbonatul de calciu duce la pietrificarea acestui covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii. În acest fel, o cascadă de tipul său va crește în dimensiuni în permanență.

Procesul natural de formare a curgerii de apă le dă speranță reprezentanților Romsilva și iubitorilor de natură. Cascada Bigăr se va regenera, spun specialiștii, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. Totodată, Romsilva respinge acuzațiile conform cărora prăbușirea obiectivului turistic s-ar fi produs în urma intervenției umane. Pe de altă parte, în România mai există și cazul cascadei Moceriș, care a suferit o astfel de prăbușire, în urmă cu 5 ani.

Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate. Menționăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. De altfel, o cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut, spun reprezentanții Romsilva.

Ar fi putut fi luate măsuri de prevenire a prăbușirii cascadei Bigăr

Una dintre atracțiile turistice din zona Banatului se află în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală „Izvorul Bigăr”. Acest statut face ca zona să aibă parte de o intervenție umană minimă, procesele naturale fiind cele care duc la formarea peisajului din această regiune. Deși unii geologi ar fi recomandat intervenirea pentru a preveni prăbușirea cascadei Bigăr, Romsilva consideră că existența unei structuri care să susțină cascada ar fi împiedicat procesele naturale.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr. Singurele construcții din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Științific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada, au precizat oficialii Romsilva.

Romsilva – „Nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”

Pe de altă parte, Regia Națională a Pădurilor consideră ca fiind nefondate acuzațiile prin care un ghid de turism sugera că prăbușirea cascadei s-ar fi produs din cauza unei lucrări de captare parțială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniș. Potrivit Romsilva, această păstrăvărie a fost realizată în urmă cu 33 de ani. În plus, cantitatea de apă necesară pentru ca procesul natural de depunere al carbonatului de calciu să aibă loc este moderată.

Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei, au precizat reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor.

După incidentul de la Bigăr, Garda Națională de Mediu și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate de către administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița. Astfel, Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, sprijinită de Consiliul Științific, va stabili care sunt măsurile ce trebuie luate în continuare.