REPORTAJ

Românii se mută la țară și lasă orașele în urmă. Arhitect: Este o mare migrație, îmi cer case cu suflet. EXCLUSIV

Adriana Olaru 04.08.2021, 14:13
Românii se mută la țară și lasă orașele în urmă. Arhitect: Este o mare migrație, îmi cer case cu suflet. EXCLUSIV

Tot mai mulți români aleg să plece din orașele mari și să se mute în case cochete din zonele rurale. Tendința a fost mult accentuată în timpul pandemiei, atunci când am fost nevoiți să rămânem în case din cauza restricțiilor. Studiile recente arată că mai mult de jumătate dintre cei care locuiesc în orașele din România și-ar dori să se mute la curte.

Românii lasă orașele în urmă și se mută la țară

De câțiva ani, Bucureștiul și Ilfovul se întrepătrund și tot mai mulți oameni care locuiau în Capitală au decis să se mute în zonele din apropierea orașului, precum Buftea, Mogoșoaia, Bragadiru, Snagov, Volunatari sau Periș. Alții însă au decis să se mute mai departe de orașul în care au trăit zeci de ani și să se reprofileze.

Și Magda Logofătu, în vârstă de 60 de ani, face parte din categoria celor care au dat orașul pe liniștea de la țarî. Acum zece ani s-au mutat într-un sat din Argeș și de atunci lucrează cât e ziua de lungă prin curtea casei. De-a lungul anilor a crescut rațe, găște, vaci sau porci și spune că nu s-ar mai întoarce înapoi la viața agitată din oraș.

Romanii lasa orasele in urma si se muta la tara
Romanii lasa orasele in urma si se muta la tara

Cum arată viața la țară pentru un orășean

”Nu mă mai regăsesc în haosul dintr-un oraș mare, când mai vin la București cu treabă mă uit în jurul meu și vâd cât de mult s-a schimbat lumea, modul de viață. Aici toți sunt pe fugă, traficul este infernal, mijloacele de transport sunt foarte aglomerate, îți dai comandă de taxi prin aplicații de pe telefon, în zonele rurale trăim mult mai liniștiți, fără stresul uriaș de la oraș. Nu este toată ziua alergătura aia contracronometru, ai timp să mănânci sînătos, să dormi, să te gândești la tine”, povestește Magda pentru Impact.ro.

Tendința oamenilor de a se întoarce la tradiții este tot mai des întâlnită și, pe lângă hainele cu motive românești, oamenii caută de câțiva ani și case care să le reamintească de trecut. Arhitectul Adrian Păun este printre puținii speciliști care fac case în stil neoromânesc, adică locuințe așa cum vedea în urmă cu multă vreme în satele din toată țara.

”Există, absolut, această tendință ca oamenii să se mute din orașe în zonele rurale. Este o migrație mare către această zonă, de țară, în special din cauza COVID. Tot  mai mulți oameni au început să caute cu disperare o casă, un teren, o casă cu teren în zona rurală. Sunt o mulțime de oameni care au case vechi și care apelează la mine ca să le reabilitez, să le transform în altceva. Din păcat, nu îi pot ajuta, pentru că astfel de case sunt făcute din materiale precare, au trecut mulți ani peste ele și sunt destul de degradate, este greu să le aduci iar la viață”, explicăarhitectul Adrian Păun, pentru Impact.ro.

Românii se întorc la tradiții, la țară

În schimb, există un trend tot mai accentuat în ceea ce privește dorința românilor de a avea case făcute în stil neoromânesc.

”Un proiect durează cam 4, 5 luni, iar execuția în funcție de câți bani au oamenii. Cam doi ani durează realizarea propriu-zisă, în primul an constuim casa, în al doilea an ne propunem să facem finisajele. Noi nu aveam o cultura când vine vorba de ce înseamnă o casă în stil neoromânesc, de exemplu, și din acest motiv cel mai des aud de la clienții mei că vor o casă cu suflet, o casă ca cea a bunicilor, o casă cu căldură care să ne exprime noțiunea de familie, asta îmi cer oamenii”, mai spune arhitectul.

Cele mai multe cereri au venit din București, acolo unde oamnii care aveau pământ și-au dorit să-și consturiască o casă cu o curte de care să se bucure. Foarte mulți dintre doritorii sunt, de asemenea, în zonele de lângă Capitală, precum Pipera, Tunari sau Bragadiru. Totodată, mai spune arhitectul, sunt și oameni din zone încărcate de istorie și tradiții care vor o astfel de locuință, precum cei care locuiesc în Moldova.

Urmăriți Impact.ro și pe