România riscă să plătească sancțiuni de milioane de euro. Asociațiile de magistrați vorbesc despre infringement la adresa țării
Curtea Europeană de Justiție a decis săptămâna trecută că dacă o decizie judecătorească vizează un dosar de corupție care implică lezarea intereselor statelor Uniunii, judecătorii pot ignora eventuale sancțiuni ale Curții Constituționale. CCR a decis la finalul săptămânii că întâietate are instanța națională și astfel s-a stârnit un adevărat potop de reacții în spațiul public. România se alătură astfel Ungariei, Poloniei dar și Germaniei care au considerat că instanța europeană nu are întâietate celei naționale.
România riscă sancțiuni financiare severe
Mai multe asociații de magistrați din România prezintă ce consecințe decurg din modul în care a reacționat Curtea Constituțională la decizia CJUE. Magistrații spun că România poate intra în procedură de infrigement și că amenzile prevăzute sunt de ordinul milioanelor de euro.
„Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor români reamintesc că nerespectarea unei hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice. În acest sens, prin Scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, s-au solicitat deja clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 mai, pronunţată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19,C-291/19, C-355/19 şi C-379/191, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi alţii. Într-o asemenea procedură, în cazul Poloniei, nerespectarea unei hotărâri CJUE vizând aspecte specifice statului de drept a determinat deja aplicarea provizorie a unei sancţiuni financiare zilnice de 1 milion de euro, sancţiunea definitivă urmând a fi stabilită curând de CJUE”, avertizează luni, într-un comunicat, trei asociaţii ale magistraților, conform digi24.ro.
Desființarea SIIJ, refacerea competențelor DNA de a ancheta magistrații
Magistrații cer abrogarea articolului 99 litera I din Legea 303/2004 care prevede sancționarea unui judecător pentru că nu a respectat o decizie CCR fără a distinge cauza, în acest caz, aplicarea prioritară a dreptului UE şi a jurisprudenţei CJUE. CCR argumenta prin faptul că ar trebui schimbată Constituția pentru ca decizia CJUE să fie aplicabilă. De asemenea magistrații cer revenirea la anchetarea acestei categorii profesionale de către DNA și desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în anumite condiții. Premierul Nicolae Ciucă anunța că această secție ar putea fi desființată până în luna martie 2022.
„Desfiinţarea SIIJ nu trebuie însoţită de reglementarea vreunei noi garanţii pentru magistraţii anchetaţi pentru fapte de corupţie, acest lucru l-a stabilit deja Comisia de la Veneţia în avizul din 5 iulie; de asemenea, desfiinţarea SIIJ trebuie să ducă în mod necesar la refacerea competenţei DNA de a ancheta magistraţii acuzaţi de corupţie, lupta împotriva marii corupţii fiind unul din cele patru obiective MCV, a cărui neîndeplinire va face imposibilă ridicarea MCV”, precizează magistraţii.
Aceștia au mai transmis că Ministrul Justiției ar fi trebuit să reacționeze promt și să propună modificări ale legislației astfel încât decizia CJUE să fie aplicabilă în România.