REPORTAJ. Cum se ”trăiește” în gările din București în plină pandemie. Fabrica de bani, ce faci la informații dacă nu știi româna și ”succesul” trenului spre Otopeni

Andrei Cezar 08.01.2021, 19:56

Gările au reprezentat dintotdeauna locul comun unde poveștile de viață ale oamenilor s-au intersectat, căpătând de multe ori un aer romanțat. Astfel, mulți scriitori, poeți, ori câtăreți s-au simțit inspirați de atmosfera de un magnetism inexplicabil din stațiile feroviare,  pe care au transpus-o, ulterior, în operele lor. Este drept că atmosfera epocilor trecute nu se mai aseamănă cu cea din zilele noastre, poate și din cauza iureșului care ne guvernează astăzi viețile. Totuși, poveștile oamenilor nu se vor termina niciodată, atât timp cât scrâșnitul roților de tren se va auzi în fiece stație. Iată cum arată două dintre cele mai importante gări din Capitală la început de 2021.

Ce povești ne spun gările din București, pe timp de pandemie

Gara de Nord este cel mai important nod feroviar din întreaga țară. De aici vin și pleacă zeci de trenuri zilnic dinspre și către destinații atât interne cât și internaționale. Chiar și pe timp de pandemie, Gara de Nord pare un furnicar. Chiar dacă fluxul de călători nu mai este atât de mare ca în anii trecuții, totuși mii de oameni se încumetă în fiecare zi, de voie, de nevoie, să călătorească cu trenul din Gara de Nord.

Incinta gării nu arată diferit față de alți ani, dovadă că nu s-a îmbunătățit mai nimic. Doar câteva magazine și restaurante, pe lângă cele deja existente, au mai apărut.

Atitudinea personalului de la paza gării nu este nici ea prea călduroasă: ”Dacă nu aveți bilet nu puteți intra aici” , îmi spune un bărbat la vreo 60 de ani după ce i-am solicitat să intru în sala de așteptare pentru călătorii de la Clasa 1. Prin geam se pot vedea doar câțiva oameni care își așteaptă trenul. În schimb, în sala de așteptare pentru Clasa a doua situația stă cu totul diferit. Fie că ai sau nu bilet de tren poți intra nestingherit, deși exsită și aici o persoană responsabilă cu paza.

La un moment dat, dintr-un difuzor se aude o voce feminină care anunță plecarea unei garnituri cu destinația Târgu-Mureș de la linia 7. Câțiva călători întârziați se îndreaptă în mare grabă spre peron, trăgând după ei bagajele. Au reușit să urce în tren înainte ca ”nașul” să fluiere pentru plecare.

Din dreptul unui alt peron, trenul aparținând companiei private Regio Călători este pe punctul de a pleca către Aeroportul Otopeni. Nu mică mi-a fost mirarea când am observat că în cele două vagoane nu există decât un singur călător, semn că oamenii preferă să ajungă la aeroport cu alte mijloace de transport.

La ghișeul ”Informații” o doamnă care nu vorbește limba română încearcă să converseze în engleză cu reprezentanta CFR și să o întrebe ce poate să facă în cazul în care a pierdut trenul către aeroport. Răspunsul a fost mai degrabă un soi de gesticulări ale mâinilor cu câteva cuvinte neinteligibile în limba lui Shakespeare. Până la urmă, femeia a înțeles că trebuie să meargă să retuneze biletul nefolosit în schimbul căruia să primească unul nou.

Trenul Regio Calatori care merge la Aeroportul Otopeni
Trenul Regio Calatori care merge la Aeroportul Otopeni

”Se poartă mască, dar nu există distanțare”

Marius este un tânăr care așteaptă ternul pentru a ajunge acasă într-o localitate din județul Olt. Spune că de fiecare dată când merge pe această rută vagoanele sunt pline cu călători: ”Trebuie să purtăm mască. Sunt mulți oameni și nu se respectă distanțarea fizică. Ar trebui ca biletele de tren să fie date în așa fel încât să fie câte un loc liber între persoane. ”

Pe lângă călătorii care tranzitează gara, mai sunt și cei care au făcut o ”meserie” din asta. Mă refer aici la persoanele care se urcă în trenuri pentru a face un ban din cerșit. Și sunt multe astfel de cazuri. Spre exemplu pe unul dintre peroane, patru bărbați argumentează la o distanță de câteva zeci de metri de jandarmi, care dintre ei a strâns cei mai mulți bani. Fiecare se laudă cu câte un teanc în care puteau fi văzute bancnote de 1 leu, 5 și 10 lei. Unul dintre aceștia îi spune altuia care pare mai neinițiat într-ale ”meseriei”: ”Stai, mă, aici să faci bani! De ce nu stai aici? Urcă-te în ăsta (tren – n.r.) de Ploiești că e mai multă lume.”

Un bărbat aflat pe un alt peron îmi cere 6 lei cu care să poată ajunge ”acasă la Giurgiu”. Îmi motivează că ”a căzut la pușcărie” și nu are bani de bilet. ”Îți arăt foaia de liberare ca să vezi că nu sunt cerșetor.”, îmi spune el cu un soi de mândrie. Îl întreb pentru ce infracțiuni a făcut închisoare și dacă are de gând să meargă să muncească. Îmi răspunde: ”Da, vreau să muncesc, dar nu mă primește nimeni. Am căzut la pușcărie pentru că am condus fără permis și am furat patru doze de suc.” Îmi povestește cum fratele său, care locuiește în Canada, dorește să îi ”fure” casa în care locuiește acum, casă care a fost a părinților săi până să moară în urma unui accident de mașină. Nu durează mult discuția dintre noi, iar un alt bărbat. Omul nostru o ia iute la fugă către el.

Gara Obor, locul de unde plecam spre mare

Părăsim cea mai importantă gară din București și mergem către un alt punct feroviar, Gara de Est, sau Gara Obor, așa cum mai este cunoscută. În urmă cu ani de zile, era punctul de plecare al studenților către mare în plin sezon estival, însă existau și alte destinații, în special către Sudul și Estul țării către care plecau mai multe trenuri. Acum, însă, a devenit o gară aproape fantomă. Doar porumbeii zgribuliți se mai adăpostesc în ea, în rest nici țipenie de om.

De cum intri în incintă te încearcă un sentiment de abandon. Pereții sunt murdari și scorojiți, geamurile murdare, iar tabela pe care sunt afișate trenurile este făcută dintr-o hârtie amplasată într-un chenar cu margini din aluminiu ce aduce aminte de avizierele din scările de bloc.

Gara Obor pare să fi devenit locul de întâlnire al celor care mai ciupesc câte un păhărel. Într-un colț al peronului câteva mese ale unei cârciumi sunt pline cu cheflii. Gesticulează, râd și vorbesc tare.Privirile lor, însă par scufundate în aburii alcoolului.

Gara de Est din Bucuresti
Gara de Est din Bucuresti

Cu trenul din Gara de Est în Gara de Nord

Doar 12 curse pe zi au mai rămas valabile în Gara de Est. La o privire mai atentă pe tabelă, vedem că printre ele există și o cursă care face legătura între Gara Obor și Gara de Nord. Surprins, încerc să aflu mai multe detalii. Deși există un punct de informații, acesta nu mai funcționează, iar cea care oferă toate datele este vânzătoarea de la ghișeul de bilete.

”Acum, cu noul mers al trenurilor, au introdus și cursa de Gara de Nord. A mai fost, dar acum au introdus-o din nou. Vin mai mult bunicii și părinții să se plimbe până la Gara de Nord cu trenul. E mai mult din nostalgie.”, mi-a spus reprezentant CFR.

Aflu, de asemenea, că trenul oprește și în celelalte gări prin care mai trece: cea de la complexul comercial Dragonul Roșu, Pantelimon (Gara de Sud) și Băneasa. O călătorie costă 4,5 lei și durează aproximativ 40 de minute.

Cârciuma din Gara Obor
Cârciuma din Gara Obor
DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI