11:45
Înființată în 1993, prin Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană a cunoscut o extindere spectaculoasă până astăzi, ajungând la 27 de țări membre, politica sa bazându-se pe legi standardizate și pe existența pieței unice interne. Însă modul său de funcționare ar putea să se schimbe, în contextul în care se discută la vârful UE despre reformarea acestei alianțe. Deocamdată, șefii europeni au deja o viziune nouă, în timp ce liderii statelor membre nu apreciază această direcție, contrazicând măsurile propuse.
Președintele francez Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen, liderul Comisiei Europene, au declarat recent, în cadrul Conferinței pentru viitorul Europei că susțin modificările care ar duce la reformarea Uniunii Europene. Cei doi șefi și-au exprimat opinia cu privire la mai multe aspecte ce ar face UE mai „eficientă și independentă”. Totuși, aceste viziuni nu se regăsesc și în rândul liderilor statelor membre, aproape jumătate dintre ei, printre care și România, contrazicând afirmațiile celor doi președinți.
Parlamentul European a decis deja să susțină propunerile recente, printr-un proces de consultare a cetățenilor UE. În baza solicitărilor făcute de cetățeni, eurodeputații au lansat un apel în mod oficial pentru modificarea tratatelor Uniunii Europene, cele care stau la baza creării acesteia de la înființare și până în prezent.
Plenul Parlamentului European a ajuns, la începutul lunii mai, la un consens privind proiectele finale de propuneri. Astfel, au fost adoptate 49 de propuneri, ce includ 300 de măsuri de implementare. Principala măsură care este avută în vedere este reformarea textelor, prin revizuirea tratatelor fiind consemnată o nouă reformă la nivelul UE.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Va trebui să ne reformăm textele, este evident. Una dintre căile acestei reforme este convocarea unei convenţii de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European şi eu sunt de acord cu ea”, a spus Macron luni în faţa legislativului comunitar.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a întărit afirmațiile președintelui francez, pronunțându-se în favoarea modificării tratatelor UE, „dacă va fi necesară”. De asemenea, liderul european consideră că renunțarea la votul în unanimitate a celor 27 de state membre în cazul unor domenii esențiale ar putea fi, de asemenea, luată în considerare în cazul reformării Uniunii Europene.
„Am susţinut mereu că votul în unanimitate în anumite domenii cheie pur şi simplu nu mai are sens”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unui discurs recent, în plenul Parlamentului European.
Iar domeniile menționate de către von der Leyen ca fiind subiecte cheie în care nu ar mai trebui aplicată regula votului în unanimitate, oficialul european punctând sprijinul său pentru bunul mers al uniunii.
„Europa ar trebui să joace un rol mai important, de exemplu în domeniul sănătăţii sau al apărării. Şi noi trebuie să ameliorăm în permanenţă funcţionarea democraţiei noastre. Voi fi mereu de partea celor care vor să reformeze UE pentru ca ea să funcţioneze mai bine”, a adăugat ea.
Noi propuneri pentru reformarea Uniunii Europene au fost propuse de către Ursula von der Leyen în cadrul discursului său ce urmează să aibă loc în plenul Parlamentului European în luna septembrie.
În timp ce șefii din fruntea UE susțin ideea schimbării, 13 state membre ale uniunii și-au exprimat dezacordul asupra procedurilor care ar duce la modificarea tratatelor europene. Țările care se opun reformării Uniunii Europene consideră precipitate aceste propuneri. Cu toate acestea, cele 13 state membre „nu exclud nicio opţiune în acest stadiu”, însă se arată îngrijorate cu privire la accelerarea unui proces de reformă care ar trebui analizat în detaliu.
„Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea unei astfel de proceduri”, se arată într-un text postat pe Twitter de către statul suedez, printre care se regăsesc ca semnatare și Polonia, România şi Finlanda.
Non-paper by Bulgaria, Croatia, the Czech Republic, Denmark, Estonia, Finland, Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Romania, Slovenia, and Sweden on the outcome of and follow-up to the Conference on the Future of Europe pic.twitter.com/YMRd6SKcJI
— Sweden in EU (@SwedeninEU) May 9, 2022
Luni, mai multe propuneri rezultate după Conferința privind viitorul Europei au fost înaintate. Printre acestea se numără inclusiv acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European, pe care instituția îl solicitase, precum și extinderea competenţelor UE în materie de apărare sau de sănătate, alături de schimbarea tratatelor.
Statele care au anunțat că se opun acestei noi viziuni au avertizat cu privire la riscul de a pierde energie pentru această reformă, considerând că revizuirea tratatelor „nu a fost niciodată un obiectiv” al Conferinţei. Pe lângă Polonia, România şi Finlanda, textul a mai fost semnat și de către Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania.
