BNR a decis: dobânda de referință se majorează la 7%. Ce efecte va avea asupra creditelor și depozitelor

Banca Naţională a României (BNR) ia în calcul, pentru şedinţa de marți de politică monetară, o nouă majorare a dobânzii de referinţă. Această măsură va duce la o nouă creștere a ratelor la bănci după ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023, când IRCC a atins nivelul de 5,7%, mai mult de dublu față de începutul anului 2022.

UPDATE:

Care sunt consecințele deciziei BNR

BNR a mărit marți de la 6,75% la 7% dobânda de referință. Ultima dată când dobânda cheie a BNR a fost de 7% a fost în februarie 2010.

Acest lucru face ca noua mărire să scumpească dobânzile interbancare, urmând ca actualele credite ale românilor să crească din nou.

De asemenea, se va majora rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, de la 7,75% pe an, și va crește rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75% pe an, începând tot cu data de 11 ianuarie 2023.

Multe credite în lei cu dobânda variabilă sunt ancorate la un indice numit ROBOR, care reprezintă dobânda medie cu care băncile își împrumută între ele bani. Acest indice era luni de 7,72% (la împrumuturile cu scadență de 6 luni), iar ROBOR la 3 luni era de 7,45%

În cazul unei scumpiri a banilor, decizia BNR va afecta atât ratele la credit cât și recompensa dată pentru depozitele pe care le ai la bancă.

În cazul cardurilor de credit (unde dobânzile anuale efective din piață pot ajunge și la 40% în cazul unor carduri), decizia BNR ar putea însemna scumpirea și mai mult a dobânzii pe care banca o percepe la utilizarea banilor.

Actualizarea dobânzilor bancare are loc în general trimestrial, depinzând de la bancă la bancă și de detaliile fiecărui contract de credit, scrie hotnews.ro.

Rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie.

Trebuie spus că analiștii bancari se așteptau ca BNR să nu majoreze dobânda cheie.

Știrea inițială:

Frisoane pentru românii cu credite la bănci

Economiștii se aşteaptă la o majorare a dobânzii de referinţă, adică la o creştere cu 0,25% a celei actuale care este de 6,75%. În acest caz, foarte probabil dobânda de referinţă va urca la 7%, iar asta va duce automat la rate mult mai mari, scrie antena3.ro.

Dacă dobânda de politică monetară se va schimba la 7%, aceasta va scumpi dobânzile interbancare, urmând ca actualele credite ale românilor să crească din nou.

Anul trecut BNR a decis să crească această dobândă de opt ori în 2022, deoarece spre finalul anului trecut inflaţia a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani (aproape 17%).

Din luna februarie, persoanele cu credite în IRCC vor plăti rate mai mari cu câteva sute de lei la creditele ipotecare și Prima Casă.

Pe de altă parte, ROBOR la 3 luni continuă să scadă. Indicele în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă a coborât la 7,45 la sută pe an de la 7,48%.

Românii plătesc la un credit de 250.000, luat pe o perioadă de 30 de ani:

 ROBOR 

– ianuarie 2022: 1583 lei (3,02%)
– august 2022: 2502 lei (8,14%)
– noiembrie 2022: 2435 lei (7,79%)
– decembrie 2022: 2405 lei (7,63%)
– ianuarie 2023: aprox. 2400 lei (7,45)

IRCC

– ianuarie-martie 2022: 1292 lei (1,17%)
– iulie-septembrie 2022: 1523 lei (2,65%)
– octombrie-decembrie 2022: 1758 lei (4,06%)
– ianuarie-martie 2023: 2049 lei (5,71%)

Ce sunt ratele dobânzilor de referință

Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – sunt rate ale dobânzilor actualizate periodic și accesibile publicului. Acestea reprezintă o bază utilă pentru toate tipurile de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe.

Ratele de referință sunt calculate de un organism independent, cel mai adesea pentru a reflecta costul împrumuturilor pe diferite piețe. De exemplu, acestea ar putea reflecta costurile suportate de bănci pentru împrumuturile pe care le contractează unele de la altele sau pentru obținerea de fonduri din alte surse, precum fonduri de pensii, societăți de asigurare și fonduri de piață monetară.