Vești îngrijorătoare pentru românii cu credite la bănci, Banca Națională a României a majorat cu 0,75% rata dobânzii de politică monetară, ceea ce determină și o creștere a ROBOR, și a dobânzilor pe care le plătim lunar. Întrebarea este ce pot face cei care au credite pentru a se asigura că plătesc dobânda cea mai mică pe care o poate oferi o bancă? Impact.ro a stat de vorbă cu Irina Chițu, comparator bancar FinZoom, care a prezentat în exclusivitate o serie de măsuri pe care le pot lua deținătorii de credite.
Analiștii finaciari avertizează că până anul viitor IRCC se va dubla, însă Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor este în continuare o variantă mai stabilă datorită metodei de calcul și a unui decalaj de timp față de ROBOR. Ce este de reținut însă pentru cei care vor să facă trecerea la IRCC este că nu mai pot reveni la ROBOR dacă acesta începe să scadă. Deocamdată însă nu se preconizează o scădere în următoarele luni, luând în considerare că tendința băncilor centrale este de a crește dobânzile pentru a ține sub control inflația.
„Dacă nu crește ROBOR-ul, dacă va rămâne la acest nivel, până la sfârșitul anului avem un IRCC de 4,6% versus un ROBOR de aproape 8%. Dar și ROBOR-ul va mai crește, pentru că este o perioadă de creștere a dobânzilor. Singurul lucru pe care îl vedem acum este că IRCC-ul fiind decalat cu două trimestre la calcul atunci acest 4,06% va fi 5,7% de la 1 ianuarie și în lumina noilor creșteri de dobândă cheie, poate să ajungă la 7,25% în aprilie.
Acum avem o dobândă cheie de 6,25%, băncile se pot împrumuta de la BNR cu 7,25%, aceasta fiind politica de creditare, ori între ele se împrumută cu diverse dobânzi, până în 7,25%, de ce s-ar împrumuta mai scump dacă pot să se împrumute de la BNR cu 7,25%. Așa se calculează IRCC, făcând o medie la aceste tranzacții efective, dobânzile cu care se împrumută băncile între ele, făcând o scadență pe trei luni.
IRRC tot este mai stabil decât ROBOR-ul, se poate întâmpla să îl depășească pe o perioadă foarte scurtă, atunci când încep să scadă dobânzile, ceea ce nu este cazul acum și nu cred că va fi cazul în un an de zile. Să sperăm că nu mai mult.”, spune Irina Chițu.
Ce se întâmplă dacă scade ROBOR și care este posibilitatea ca băncile să își facă greșit calculele atunci când se împrumută?
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Atunci rămâne cumva în urmă, dacă băncile s-au împrumutat mai scump rămâne cumva în urmă. Fiind o medie a dobânzilor efective cu care se împrumută băncile, care încearcă să se împrumute cât mai ieftin, atunci e mai stabil. ROBOR-ul o cotație, dacă este cotat sus atunci nu se mai fac tranzacții, dar totuși se calculează și intră în ratele oamenilor. Este decuplat și de politica monetară, a rămas o valoare, cu cât estimează băncile că vor fi împrumuturile peste 3 luni, 6 luni, dar nu se fac tranzacții acolo.”, mai spune comparatorul bancar.

Refinanțarea râmâne soluția de criză chiar dacă băncile nu vor mai veni cu dobânzile fixe pe perioade mai lungi pe care le practicau în urmă cu doar câteva luni. Avantajul refinanțării este că, în cazul în care inflația va intra pe un trend descendent, și băncile centrale vor începe să scadă dobânzile, deținătorul creditului poate cere o nouă refinațare.
„Băncile cresc la ofertele noi dobânzile fixe, dacă avem o dobândă cheie acum de 6,25%, își asumă un risc foarte mare să dea o dobândă fixă pe următorii 3 ani de 6%, e clar că și acestea cresc, dar în continuare încă mai este o soluție bună, o dobândă fixă pe următorii 3 ani sau 5 ani. Dacă scad dobânzile peste un an faci refinanțare din nou. Ideea este că refinanțarea la aceeași bancă nu presupune nici un cost, este un credit nou, dar nu presupune evaluare, notar, costuri suplimentare. Dacă te duci către o altă bancă trebuie făcute calcule, s-ar putea diferența de dobândă chiar să merite un cost suplimentar de 2-3000 de lei pe care îl plătești pentru o evaluare sau notar ca să îți refinanțezi creditul.
Cu o dobândă fixă îți cumperi comfort și liniște știind clar care este rata pe următorii trei ani decât dobânzi care tot cresc din 3 în 3 luni.”, spune Irina Chițu.
Banca Centrală Europeană a evitat să adopte o politică monetară de creștere a dobânzii de referință până în ultimul moment. La ultimele două ședinte însă dobânda a fost majorată cu 0,75% ceea ce analiștii preconizează că se va întâmpla și în continuare.
„Afectează direct EUROBOR, sunt încă și credite în euro, care au avut dobânzi negative timp de șapte ani, acum a intrat și el pe pozitiv de la 1 iulie și crește, a trecut de 1% în o lună. Este direct dependent de politica Băncii Centrale Europene.”, spune specialistul.
Trecerea la IRCC, refinanțarea, sau chiar plata în avans a împrumutului nu trebuie privite ca soluții care pot fi aplicate doar separat pentru a scăpa de dobânzile mari. Un plan de reducere a costului ratelor presupune o serie de măsuri în funcție de posiblități, de disponibilitatea băncii la care avem creditul sau chiar mutarea creditului la altă bancă. Românii au la îndemână și posibilitatea de a fi ajutați pentru a negocia cu banca, prin Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), www.csalb.ro.
„Rapid, se poate face trecerea la IRCC, se face repede și scade rata imediat, între timp să ai un respiro să poți să îți găsești cea mai bună soluție de refinanțare cu dobândă fixă, să stai liniștit o perioadă, 3 ani, 5 ani, și să plătești rate mai mici și fixe.
Dacă nu poți să faci nici trecere la IRCC nici refinanțare, o negociere cu ajutorul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) și este un conciliator. Negociază cu banca ta cea mai bună soluție pentru tine, reduceri de comisioane, de sold, cât să poți să continui relația contractuală.
Dacă orice sumă în plus 50 de lei, 100 de lei, 500 de lei, să se facă plăți anticipate cu reducerea perioadei. Orice sumă pe care o plătești anticipat se scade direct din sold și scade dobânda aferentă și reduci datoria mult mai repede. În trei ani, cinci ani prin plăți anticipate poți să îți plătești tot creditul, la creditele ipotecare nu se plătește comision de rambursare anticipată.”, spune Irina Chițu.