EXCLUSIV

Radu Soviani despre datoria publică: “Ceea ce contează este dinamica, adică modul în care s-a majorat”. Florin Cîțu îi atacă pe analiști: “avansează diverse scenarii apocaliptice”

Gabriela del Pupo 08.12.2021, 12:36
Radu Soviani despre datoria publică: “Ceea ce contează este dinamica, adică modul în care s-a majorat”. Florin Cîțu îi atacă pe analiști: “avansează diverse scenarii apocaliptice”

Anunțul făcut de Ministerul Finanțelor Publice privind datoria publică a României, care pe final de an se situează pe locul 9 în Uniunea Europeană, a stârnit o dezbatere amplă în spațiul public. Pe de o parte fostul premier al României, Florin Cîțu vede în acest fapt o reușită și reproșează specialiștilor previziunile sumbre pe de altă parte economiștii spun că trebuie analizat dincolo de clasament în sine pentru a avea o imagine clară.

“Clasamentul este ultimul care contează în evaluarea datoriei publice”

Am stat de vorbă cu analistul economic Radu Soviani pentru a vedea dacă datele, care la prima vedere par îmbucurătoare, oglindesc situația economică reală a României. La prima vedere un loc 9 între cele 27 de state membre UE ar însemna că țara noastră este pe drumul cel bun, însă sunt și alți factori care trebuie analizați.

“Clasamentul este ultimul care contează în evaluarea datoriei publice, ceea ce contează este dinamica, adică modul în care s-a majorat, substanțial sau nesubstanțial, într-o perioadă mai mare sau mai mică de timp, iar ceea ce vedem în cazul României, vedem o majorare dinspre 34% din PIB spre finalul anului 2019 la 48,5% la sfârșitul trimestrului III 2021, deci în mai puțin de 2 ani și cu siguranță depășirea nivelului de 50 la sută la finalul anului 2021. Ceea ce vedem în ultimii 2 ani este o majorare cu 50 la sută a datoriei publice” spune economistul pentru impact.ro.

Un alt element care trebuie luat în considerare este dobânda la care se finanțează datoria publică. Deși sunt state din zona euro care au o datorie publică de 98 la sută dobânda ajunge doar la 0.7% ceea ce însemnă că ar atinge nivelul Românei doar la o datorie de 300%.

“Nici un alt stat din UE nu a avut o asemenea accelerare a datoriei publice cum a avut România, clasamentul este doar așa o poză frumoasă, un concurs de miss în momentul de față, pentru că un alt element este prețul din care se finanțează datoria publică din stalele membre. Datoria publică în zona euro se finanțează la un preț mediu de 0.7%  pe an, în România se finanțează la un nivel mediu de peste 5%. Deci finanțarea datoriei publice în România este de 7 ori mai scumpă decât în zona euro, în condițiile în care datoria publică este la jumătate. Finanțarea contribuie la o majorare accelerată a nivelului datoriei publice în continuare.” spune Soviani.

“Este ca și cum ți-ai amaneta viitorul”

Prețul îl va plăti generația următoare iar cifrele arată o situație istorică din acest punct de vedere.

“Este ca și cum ți-ai amaneta viitorul, ca să înțeleagă cititorii foarte bine. Aici vorbim despre niște dezechilibre istorice de o mare magnitudine, pentru prima oară, în patru generații, se creează în România condiția ca generația următoare să o ducă mult mai prost decât generația prezentă.

Copii mei vor avea de plătit o datorie publică mult mai mare decât ceea ce plătesc eu acum, eu am avut de plătit o datorie publică mai mică decât părinții mei, părinții mei au avut de plătit o datorie publică mai mică decât au avut bunicii mei. Pentru prima oară în patru generații se pune o presiune pe viitoarea generație de oameni care vor intra în activitate, vor plăti taxe și impozite, să fie inferioară din punct de vedere al calității vieții față de ultima sută de ani, de la ceea ce s-a întâmplat de la primul război încoace, asta este îngrijorător.

Radu Soviani despre datoria publică:
Radu Soviani despre datoria publică: “Ceea ce contează este dinamica, adică modul în care s-a majorat”

Începând cu anul 2023 România, din perspectiva datoriei publice, nu va mai îndeplini nici măcar ultimul criteriu de aderare la zona euro, care spune clar: datoria publică trebuie să fie sub 60 la sută din PIB.”

Pe de altă parte fostul premier, Florin Cîțu, spunea că România se împrumută la cele mai mici dobânzi de pe piață.

“Asta am auzit în prima parte a mandatului lui și anume, doar o săptămână. În ultimele 5-6 luni prețul a crescut accelerat la finanțările datoriei și deficitului.

În timp ce dobânzile lor (statele din zona euro n.r) au crescut cu 0.3 puncte procentuale la noi au crescut de 10 ori mai mult.

Așa cum se prezintă programul de guvernare arată inevitabilitatea depășirii nivelului de 60% și certitudinea îndepărtării spre aproape definitiv de zona euro.Noi va trebui să respectăm și criteriul Tratatului de la Maastricht ca deficitul să fie sub 3% din PIB.”

Din păcate țara noastră riscă să rămână fără bani de investiții fiind nevoită să plătească dobânzile, ceea ce va duce, inevitabil, la un blocaj al unei posibile creșteri economice.

“Până în 2023 doar dobânzile plătite vor depăși 3% din PIB, nu bani de a face, pe deficit, investiții care să aducă valoare adăugată, creștere economică, în felul acesta intrăm într-un cerc vicios. Soluțiile să le găsească guvernarea, pentru că sunt și PSD și PNL și BNR acolo, am văzut ce fel de soluții au dat ei până acum.

Cele mai mari dobânzi din UE, la nivelul lunii august, anul trecut, plăteam mai mult decât dobânzile însumate ale altor 22 de state din UE și cu banii ăștia nu reușim decât o creștere economică anemică. Nivelul de creștere economică pe care îl sugerează de 7% este categoric unul nereal, în condițiile în care inflația raportata este doar de 8 %, în mod real inflația este spre 15%.

Creșterea economică reală este de 2-3%, dacă ar calcula corect inflația. Inflația a devenit un fel de “să raportăm ceva lunar”, dar vedem facturile la energie s-au dublat, la gaze s-au triplat, iar INS vine și spune: “am avut scumpiri de 23%”, de 46%”.

Chiar și acum furnizorii de gaze trimit la consumatori notificări privind majorarea prețurilor de anul viitor cu 81%, asta înseamnă inflație. Facturi mai mari se vor duce în bunuri și servicii mai scumpe care vor tăia din puterea de cumpărare a populației.” a mai spus specialistul.

Cîțu: “Adevărul iese întotdeauna la suprafață. Tot felul de așa-ziși specialiști avansează diverse scenarii apocaliptice”

Florin Citu a devenit presedintele Senatului. Decizia, publicata
Florin Citu. Inquam Photos / George Calin

Florin Cîțu însă rămâne la părerea sa în ceea ce privește interpretarea acestui clasament ca o reușită și un semnal că economia României este în creștere.

“Adevărul iese întotdeauna la suprafață.
Tot felul de așa-ziși specialiști avansează diverse scenarii apocaliptice cu privire la datoria publică a României.
Oameni fără pregătire care vorbesc despre cum funcționează Finanțele unei țări. Toți sunt profesioniști peste noapte.
Critici și acuzații de un an de zile și nimic nu s-a adeverit.
Adevărul este prezentat, astăzi, de ministrul Finanțelor de la partidul foștilor adversari politici.
“România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE…la sfârșitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.”
“Conform metodologiei Uniunii Europene… cu un nivel de îndatorare de 47,5% din PIB”- Ministerul Finanțelor
PS: Cititul nu a omorât pe nimeni” a postat pe Facebook președintele PNL.
Urmăriți Impact.ro și pe