Procurorul Claudiu Sandu critică „listele negre” de la CSM: Afirmația că 3.580 de judecători susțin acest demers e o minciună
Procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, formulează critici severe la adresa „listelor negre” care includ jurnaliști, ONG-uri și politicieni și care apar într-un document făcut public miercuri de Secția pentru judecători a Consiliului. Totodată, el susține că este neadevărată afirmația potrivit căreia 3.580 de judecători ar susține acest demers.
Poziția lui Claudiu Sandu a fost exprimată după publicarea pe site-ul CSM a unui document de 76 de pagini în care sunt prezentate declarații ale unor politicieni, inițiative ale unor asociații și organizații neguvernamentale, precum și articole de presă pe care Secția pentru judecători le consideră parte a unei campanii de denigrare și a unor „acțiuni de hărțuire” îndreptate împotriva judecătorilor și a președintei Instanței supreme, Lia Savonea.
„Listele negre. Este atipic pentru o instituție de talia CSM să întocmească un material de 76 de pagini în care să se implice direct în bătălia politică și să indice cu nume și prenume persoane care ar afecta independența judecătorilor. Trebuie menționat că acest demers, deși a fost efectuat prin implicarea activă a întregului aparat CSM, a fost ținut ascuns de procurorii membri ai acestui organ din motive lesne de înțeles. Atunci când vrei să dai vina pe procurori, nu poți să îi întrebi dacă sunt de acord. O altă surpriză a fost afirmația că mai mult de 3.500 de judecători au fost de acord cu acest material și că sunt de acord ca Secția de judecători să le apere independența împotriva persoanelor despre care se spune că au afectat independența justiției. După discuții cu mai mulți colegi judecători, am constatat că în dezbaterea adunărilor generale nu a fost pus în discuție un asemenea material, ci s-a discutat aplicat doar pe proiectul legii de salarizare. Prin urmare, afirmația că 3.580 de judecători susțin acest demers este o minciună”, transmite Claudiu Sandu, într-un mesaj publicat joi pe Facebook.
Acesta apreciază că aspectul „cel mai șocant” al situației este faptul că, prin realizarea acestor „liste negre”, Secția pentru judecători nu respectă standardele CEDO referitoare la libertatea de exprimare.
„Iar aici nu este vorba de libertatea de exprimare a magistratului, care este supus unor reguli mai stricte, ci de libertatea de exprimare a oricărui cetățean care constată ca justiția penală nu reușește să tragă la răspundere penală corupții, hoții, traficanți de copii, evazioniștii. De fapt, puțini mai ajung să fie trași la răspundere penală. Prin întocmirea acestei liste negre, Secția pentru judecători refuză dreptul la liberă exprimare. Dramatic este că afirmațiile de la televiziunile patronate de infractori, știrile publicate pe site-uri obscure sau narativele unor influenceri suveraniști nu afectează în vreun fel independența judecătorilor, pentru simplul motiv că aceste afirmații convin Secției pentru judecători”, explică procurorul Claudiu Sandu.
De asemenea, el respinge concluzia din documentul CSM potrivit căreia procurorii ar purta responsabilitatea pentru prescrierea unor dosare de corupție. În opinia sa, cauzele acestor situații trebuie identificate la nivelul instanțelor, unde numeroase procese au rămas nesoluționate ani la rând.
„Una dintre concluziile acestui material întocmit de Secția pentru judecători este că procurorii sunt de vină pentru prescrierea dosarelor.
Concluzia este deosebit de periculoasă, pentru că pleacă de la situații premisă false. Astfel, trebuie să admitem că au fost cazuri în care dosarele au fost trimise în judecată târziu, astfel că judecata nu se putea realiza într-un termen rezonabil. De asemenea, trebuie să admitem că au existat dosare surprinse în instanță de hotărârea CCR și care nu au mai putut fi judecate deoarece era împlinit termenul de prescripție. Dar adevărata problemă sunt dosarele care, deși au fost trimise în judecată rapid, au trenat ani de zile pe rolul diferitelor instanțe până la prescripție. Problema este că, deși în multe cazuri era vorba de fapte grave de corupție cu personalități publice, în care judecata trebuia făcută de urgență, cauzele au fost ținute ani de zile până la prescripție. Să nu mai vorbim de ultima modă în justiție și anume strămutarea cauzelor de la instanțe unde există riscul aplicării hotărârii CJUE, la instanțe unde se știe sigur că va fi constatată prescripția răspunderii penale. În acest fel, actul de justiție devine o glumă proastă”, adaugă Claudiu Sandu.
În final, procurorul afirmă că așteaptă o reacție din partea conducerilor DNA, DIICOT și Parchetului General față de documentul CSM și față de existența acestor „liste negre”. El consideră că lipsa unei poziții publice ar putea fi interpretată drept un acord cu conținutul materialului.
„Acest material întocmit de Secția pentru judecători este o perdea de fum pentru a încerca să ascundă adevăratele probleme ale justiției.
Eu, unul, aștept în zilele următoare o reacție a conducerilor Parchetului General, DNA și DIICOT, atât sub aspectul prescripției răspunderii penale și a afirmațiilor din acest material, cât și sub aspectul întocmirii acestor liste negre. Asta dacă nu cumva conducerea Ministerului Public este de acord cu acest material”, se încheie mesajul postat de Claudiu Sandu.