În cursul zilei de joi, preşedintele Emmanuel Macron a declarat în timp ce se afla în Gabon că „epoca Africii franceze a trecut”, iar în prezent Franţa este doar un „interlocutor neutru” pe continent, potrivit AFP. În plus, Macron a ţinut să aducă în discuție și noua sa strategie africană pentru următorii patru ani, care a fost lansată la Paris la începutul acestei săptămâni.
Președintele Franței a vorbit și despre umilinţă în discursul său de luni şi a încurajat un nou parteneriat echilibrat, dar şi responsabil cu acest continent, precum şi o reducere a prezenţei militare franceze, concentrată în ultimii zece ani pe lupta împotriva jihadismului în Sahel.
„Această epocă a Africii franceze a trecut şi, uneori, am senzaţia că mentalităţile nu evoluează în acelaşi ritm cu al nostru, atunci când citesc, aud şi văd că Franţei încă i se atribuie intenţii pe care ea nu le are, nu le mai are”, a declarat Emmanuel Macron comunităţii franceze din Gabon joi dimineaţă.
De câțiva ani încoace, Franţa a încercat să lase în spate reţelele de influenţă ce au fost moştenite din perioada colonială, însă preşedintele Emmanuel Macron este aspru criticat chiar și-n ziua de astăzi pe continentul african deoarece şi-a continuat întâlnirile cu lideri africani consideraţi autoritari.
Summitul co-organizat în capitala Libreville cu omologul său gabonez Ali Bongo Ondimba i-a oferit ocazia preşedintelui francez să ilustreze noile parteneriate pe care doreşte să le dezvolte.
„Vom pune la dispoziţia, suplimentar, 100 de milioane de euro ţărilor care doresc să îşi accelereze strategia de protejare a rezervelor vitale de carbon şi a biodiversităţii. Mai mult angajament politic din partea ţărilor şi, la schimb, mai multă finanţare”, a mai notat Emmanuel Macron.
Toate discuțiile purtate cu ONG-uri, oameni de ştiinţă şi 12 şefi de stat din subregiune au fost marcate de pledoaria în favoarea drepturilor comunităţilor susţinută de Hindou Oumarou Ibrahim, ce este o cunoscută activistă de mediu şi geografă din Ciad.
„Facem o mulţime de summit-uri, adesea departe de ţările cele mai afectate, unde spunem cu toţii că vom pune miliarde de euro şi când mergem în ţările în cauză suntem întrebaţi unde sunt milioanele de euro care încă nu au sosit. Nu este nevoie de un angajament la Libreville, este nevoie de un plan de acţiune la Libreville.
Mecanismul de compensare anunţat pentru servicii eco-sistemice prestate răspunde unuimodel eşuat, iarpiaţa carbonului „a derivat în ultimii ani spre o piaţă voluntară, care a depreciat preţul carbonului cu fenomene de greenwashing. Marele risc, dacă ne oprim aici, este că va apărea neîncrederea în ceea ce priveşte creditele de carbon”, a mai spus preşedintele Franţei în discursul de încheiere.
La Libreville au fost prezenţi şi şefi de stat, precum Denis Sassou-Nguesso (Congo-Brazzaville), Faustin Archange Touadera (Republica Centrafricană), Mahamat Idriss Deby Itno (Ciad) sau Teodoro Obiang Nguema Mbasogo (Guineea Ecuatorială).
Se pare că aceasta este cea de-a 18-a călătorie a lui Emmanuel Macron în Africa de la începutul primului său mandat de cinci ani în 2017.