Mai mult de 21 de mii de cetățeni kazahi s-au declarat, în 2021, de naționalitate română sau moldovenească, iar 40 de mii se pare că au legături cu România pe linie maternă, chiar dacă poartă nume kazah, rus sau bielorus. Numărul românilor din Kazahstan s-ar fi redus cconsiderabil după ce oficialii de la București au permis acordarea cetățeniei celor care au rămas abuziv fără ea în perioada comunistă.
Karaganda este regiunea care a reușit să adăpostească cel mai mare lagăr sovietic, precum și casa celei mai mari comunități românești din Kazahstan. Nikolay Plushkis, liderul Asociației Culturale Românești „Dacia” este doar pe jumătate român, născut din mamă româncă și tată lituanian.
Se pare că primii români au ajuns din Basarabia în Kazahstan în anul 1906, în același timp cu reformele premierului rus Pyotr Stolypin, care introduceau dreptul necondiționat de proprietate individuală. Astfel că românii din Basarabia și Moldova și-au luat tot ce aveau mai de preț și au mers așa timp de șase luni, iar astăzi, două sate din regiunea Aktiubinsk, Moldovanka și Basarabka, sunt acasă pentru urmașii lor.
Al doilea val a plecat din Basarabia și Bucovina la data de 28 iunie 1940, fiind evrei aduși cu forța. În 1947, ajung români din primul val sovietic, mai precis 6.000 de bărbați.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Ca să știm câți români au fost, această cifră trebuie înmulțită cu 3-4, că fiecare familie avea în medie 3 copii, a spus Nikolay Plushkis, liderul Asociației Culturale Românești „Dacia”, potrivit europalibera.org.
Anul 1949 vine cu alți 7.000 de bărbați din Bucovina, Sudul Basarabiei, din Stepele Bugeacului, Cetatea Albă, Chilia, partea din Republica Moldova din momentul de față, iar ultimul val se înregistrează în 1951, când au fost mai puțini, 4.633 de persoane. Lor li s-au adăugat 7.000 de soldați români, prizonieri din Al Doilea Război Mondial.
Noi toate cifrele astea (ale prizonierilor – n.r.) le-am scos din arhivele Kazahstanului. Le-am trimis în țară, dar nu știm dacă au fost publicate. Eu am luat studenții de la Facultatea de Istorie și i-am pus să scoată fiecare familie de unde este – din Cluj, Maramureș, unde scrie numărul unității, din ce lagăr a fost, a mai spus Nikolay Plushkis.
Însă un număr de 7.000 de persoane au decis să rămână în Kazahstan, unde și-au întemeiat familii. Acum doi ani a murit și ultimul soldat român ajuns prizonier, Ion Rusu, născut în 1920. A ajuns cu armata sovietică până la Berlin, dar în 1947 a fost deportat deoarece fusese în armata română. A ajuns în lagărul de la Karaganda și, la eliberare, și-a întemeiat o familie în Kazahstan.
Și dintre cei deportați mai sunt câțiva, dar puțini, în general cei care erau copii atunci. Nu s-au mai întors acasă, că nu mai aveau unde, a mai notat Nikolay Plushkis.
În schimb, în 2010, în baza unei legi promulgate de președintele Traian Băsescu și care permite acordarea cetățeniei românilor care au pierdut-o abuziv, comunitatea românească îi ajută pe toți cei care ar vrea să beneficize de ea.
În mod oficial, în Kazahstan mai sunt înregistrați 117 români.
