SPECIAL

Povestea neștiută a lui Mugur Isărescu: de la păscut vaca, în elita mondială. Cine l-a pus, de fapt, șef la BNR

Alexandru Râmnic 06.07.2022, 19:15
Povestea neștiută a lui Mugur Isărescu: de la păscut vaca, în elita mondială. Cine l-a pus, de fapt, șef la BNR

Mugur Isărescu e unul dintre cele mai importante personaje ale României democratice. Din 1990, indiferent de schimbările de guvern, el a fost mereu acolo, șef la Banca Națională a României. Nu l-a atins niciun fel de cutremur politic, nici vreunul monetar. Deprecierea leului, stabilizarea leului, scandaluri, acuze, schimbări, el a trecut prin toate fără niciun fel de problemă. Nu l-a zdruncinat nici măcar cererea CNSAS (Consiliul național pentru studierea arhivelor fostei Securități)  de a fi declarat colaborator al Poliției Politice de dinainte de 1989, ca turnător. Practic, un tânăr de 32 de ani nu a cunoscut alt guvernator BNR în afară de Mugur Isărescu (cu o mini-excepție, un an de zile cât timp a fost delegat ca prim-ministru). E un exemplu uimitor de statornicie în România, unde funcțiile nu sunt păstrate chiar atât de mult timp. Povestea lui este însă una puțin știută.

Mugur Isărescu și povestea sa: copilăria cu vacile, deși era fiu de director de bancă

Născut la Drăgășani, într-o familie înstărită (tatăl era director de bancă), Mugur Isărescu (72 de ani în acest moment) a copilărit la țară, într-un sat din Vâlcea de unde era bunica sa. Plăcerea cea mai mare era atunci când era trimis cu vacile la păscut, obicei pe care viitorul guvernator al Băncii Naționale l-a deprins și l-a însușit cu mare plăcere, desprinzându-se cu greu de el. „Chiar mi-a plăcut foarte mult, am regretat mult că nu mai puteam fi trimis apoi, când m-am mutat definitiv la oraș. Și când mă făcusem mai mărișor mergeam cu animalele”, povestea el, peste ani, într-un interviu pentru Formula AS.

Mugur Isarescu, semnand noua bancnota de 20 de lei, cu chipul Ecaterinei Teodoroiu. Semnatura lui este pe toate bancnotele post-decembriste ale Romaniei

În adolescență, ”rupe cartea în două”. Termină liceul ca premiant după cum își amintește despre el cel mai bun prieten din acea perioadă. „La învățătură era de nota 20”, spune acesta. Dacă tatăl era director de bancă, cel mai bun prieten din liceu, Constantin Bolocan, urma să devină directorul CEC-ului din Drăgășani.

”Pletosul rebel”, luat cu duba de Miliție și trimis la Institutul pentru Economie Mondială

ASE-ul de la București îl termină tot cu note mari. Nu fără probleme însă, pentru că, dacă e să ne luăm după spusele lui, tânărul Mugur era un adevărat rebel. „M-a luat Miliția cu duba chiar de pe stradă. Motivul? Eram pletos. Era o dubă plină cu pletoși, ne adunau pe toți atunci. Ne-au dus direct la secție”, povestea în emisiunea „Profesioniștii” de pe TVR.

Numai că, imediat după episodul cu duba, Isărescu termină facultatea și e trimis într-un loc de muncă total neconform cu imaginea de rebel pletos în care statul român nu avea încredere. De la Facultatea de Comerț Exterior a ASE-ului Bucureștean, cunoscută în epocă drept o pepinieră pentru direcția externă a Securității, „rebelul” ajunge cercetător la Institutul de Economie Mondială. Nu se mișcă din această funcție timp de 19 ani, fapt absolut remarcabil, până la revoluția din 1989.

Cum a ajuns șef la BNR

„Politicile cursului de schimb” este numele tezei sale de doctorat, susținută în SUA. De altfel, țara în care a călătorit cel mai mult în perioada 1971-1989. „Mă tot întrebau la examene de ce mi-am ales o așa temă, că doar vin dintr-o țară socialistă, unde cursul e stabilit de stat. A fost o predestinare, m-am pregătit aproape 20 de ani pentru momentul 1990”, povestea Isărescu.  4 septembrie 1990, mai precis. E data la care Petre Roman, prim-ministru al României post-revoluționare, semnează decretul prin care Mugur Isărescu e numit în funcția de guvernator al BNR. Înainte de asta, imediat după decembrie 1989, Isărescu fusese trimis în SUA pentru a negocia cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, din postura de atașat al ambasadei României din Washington.

Mugur Isarescu (stanga) alaturi de Adrian Severin in 1990

De aici, în septembrie, îl cheamă Petre Roman la BNR. Ideea nu a fost a lui, însă, ci a vicepremierului de atunci, Eugen Dijmărescu. „L-am propus pe Isărescu guvernator pentru că el corespundea ideii noastre de ce înseamnă o societate deschisă”, povestea acesta într-un interviu din 2020. Celălalt nume din fruntea listei pentru BNR, Victor Babiuc, omul cel mai bine văzut de Iliescu în acel moment, a ajuns până la urmă doar un vremelnic ministru al apărării. Asta grație unui alt personaj extrem de interesant: Adrian Severin, ministru de externe la acea dată. „Eu l-am instalat, de fapt, pe Isărescu. Am și contrasemnat ordinul de numire, dacă țin bine minte. Aveam nevoie de el, de un om ca el, am mers pe o idee, nu pe altele care se prefigurau”, afirma Severin într-un interviu pentru Ziarul Financiar. 

De aici, Isărescu a rămas etern la conducerea BNR. Atât de etern încăt a primit doar o derogare de la bancă pentru a fi prim ministru al României timp de un an de zile (între decembrie 1999 și decembrie 2000), după care s-a reîntors la postul lui. Severin a fost condamnat în decembrie 2016 la închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.

„Manole de la Securitate”, cafea la pat pentru soție și afacerile familiei

Scandalul de colaborator al fostei Securități a trecut pe lângă el fără să-l clintească nici măcar un centimetru de pe scaun. Și fără să-i dea emoții.

„Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de Securitate fără aprobarea PCR”, se arată în motivarea prin care CNSAS cerea justiției să-l declare pe Isărescu drept colaborator al Securității.

Dar ce fel de informații transmitea sursa „Manole”, așa cum era numită în acte, către Securitate? Ne lămurește același raport:

Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări

Isărescu a contestat la Curtea de Apel și a avut câștig de cauză în februarie 2022. Cererea CNSAS de declarare a acestuia drept colaborator al fostei Securități a fost respinsă.

Elena Isarescu, alaturi de sotul ei

Din punct de vedere familial, Mugur Isărescu e un om realizat. Are același ritual de ani de zile cu Lăcrămioara, cea care îi este soție din 1975. „Cumpără mereu cafea de la mine și știu că i-o prepară și i-o servește soției la pat, aproape în fiecare dimineață”, povestea propietarul magazinului de cafea de unde se aprovizionează Isărescu, pentru Pro TV. Cu vin nu trebuie să se aprovizioneze, pentru că are propria afacere, Casa Isărescu. De ea se ocupă fiul, Costin. Fiica, Lăcrămioara, e și ea angrenată ca acționar în afacerile familiei, două firme, Chiment SRL și Măr SRL, unde e acționară alături de mamă, tată și frate. Dar nu se ocupă de ele, pentru că are alt job. E șefa programului IBM pentru Europa de Sud-Est. 

Poate deveni cel mai longeviv președinte de Bancă Centrală din istorie și e membru în organizația care „conduce lumea”

Mugur Isărescu trebuie să mai reziste doar un an în funcție pentru a deveni cel mai longeviv președinte de Bancă Națională din lume. Isărescu are, dacă e să judecăm normal, numai 31 de ani, pentru că a pierdut un an din cauza „delegării” sale ca prim-ministru. Johannes Nordal, președintele Consiliului de Administrație de la Banca Islandei, are 32 de ani și este deținătorul acestui record, el rămânând în funcție între 1961 și 1993. Isărescu i-a devansat deja pe ceilalți doi care completau podiumul: Hamad al Sayyri, din Arabia Saudită, cu un mandat de 26 de ani și cipriotul Afxetntios Afxentiou, cu „doar” 20 de ani în funcție.

Mugur Isărescu este membru în Comisia Trilaterală, una dintre cele mai influente organizații mondiale. Aceasta se reunește anual, de obicei la Haga, în Regatul Țărilor de Jos, și este denumită de presa occidentală un adevărat guvern din umbră, sub intenția anunțată pe site-ul organizației de „a asigura cooperarea și buna conlucrare între statele lumii”. Participanți permanenți sunt nume mari ale instituțiilor financiar bancare din cele mai semnificative țări ale lumii, Mario Monti, fost premier italian, deținând președinția de mai multe ori. Acum șef este francezul Jean Claude Trichet, fost președinte al Băncii Centrale Europene. E considerată rivala mult mai cunoscutului grup Bildberger  și e numită fie „guvernul mondial”, fie „cea mai mare organizație de lobby din lume”.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Alexandru Râmnic
Sunt absolvent al Universității Hyperion, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, 2005. În prezent, sunt coordonator content la Impact.ro. În trecut, am fost redactor, social...