Astăzi, Comisia Europeană discută despre securitatea alimentară, și, având în vedere faptul că în plină criză energetică s-a renunțat la un pachet de măsuri privind exploatarea cărbunelui, ne putem aștepta ca și pe sectorul agricol să se întâmple același lucru. Ceea ce a fost considerată o glumă în spațiul public românesc, fiind o problemă ridicată de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, este de fapt o problemă serioasă.
Pierderile suferite de fermierii români care au afaceri în acvacultură sunt considerabile. La începutul acestui an acvicultorii din Bihor au pierdut toată investiția din cauza acestor păsări. Directorul Romfish, Cătălin Platon spune că în actuala criză alimentară unele restricții de la CE ar putea fi relaxate.
Fermierii spun că, local, cormoranii pot să consume și 200 de kilograme de pește pe zi. Specia de păsări protejată ar trebui să trăiască doar în Delta Dunării dar odată cu crescătoriile artificiale și populația de cormorani s-a deplasat în zone precum Moldova sau Maramureș. Un singur cormoran poate mânca până la 2 kilograme de pește pe zi.
„În România situația este foarte complicată, acvacultura este singurul sector din agricultură care nu beneficiază de nici un fel de sprijin. Nici măcar ajutorul de minimis pe care România ar putea să îl acorde. În plan concret nu se întâmplă nimic. Excepția permisă de Ministerul Mediului este doar pe cadrul legislativ existent.” a declarat, în exclusiviate pentru impact.ro, directorul Romfish, Cătălin Platon.
Cormoranii trăiesc în mediul lor natural în Delta Dunării. Multe inițiative private au făcut ca fermele private de acvacultură să fie afectate de migrațiile de cormorani dintr-o regiune în alta. Astfel s-a ajuns ca în Bihor cultura pentru un întreg an să fie afectată.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]”Sunt extrem de eficienți ca vânători, în această perioadă peștii mai mișcă și ei stau acolo la pândă, îi vad de la înălțime de 1-2 m deasupra apei. Peștii din crescătorii nu au instinct de supraviețuire, de a se apăra de păsări, și, în consecință, sunt deseori atacați. Prezența cormoranilor curăță balta de orice fel de pește„ a declarat Medicul veterinar, Adrian Bîlbă pentru agrointel.ro.
Soluții ar fi dar trebuie trasate între protejarea mediului și afectarea acvicultorilor privați.
„Noi acum suntem în faza de elaborare a unor cereri privind derogarea împușcării cormoranilor. Documentația este destul de complicată. Dar în continuare ne așteptăm de la iubitorii de păsări la proteste. Deși din punct de vedere logic, noi nu avem ce proteja într-o amenajare piscicolă privată. Avem ce proteja în Delta Dunării.” a mai precizat directorul Romfish.
Legea care permite împușcarea cormoranului, câteva luni pe an, a fost promulgată Naturalistul Andrei Togor, președintele Aqua Crisius Oradea confirmă aceste date și spune că păsările consumă cantități mari de pește.
”Nu cred că există un interes real al vânătorilor să cheltuie timp și gloanțe pentru a combate cormoranul. Trăiește în colonii și atunci, evident, dacă vorbim de câteva sute de păsări care mănâncă 2-3 kg de pește într-o zi, ajungem la cantități destul de însemnate”, a spus Andrei Togor pentru agrointel.ro.
