Editorial Dan Mlădinoiu

Pe Dan Barna l-a ajuns trecutul. Îl va învinge sau urmează toboganul politic?

Dan Mlădinoiu 12.05.2021, 15:15
Pe Dan Barna l-a ajuns trecutul. Îl va învinge sau urmează toboganul politic?

Precum zicala verde românească “toate-s vechi și noi sunt toate”, pe portativul politicii noastre a apărut o notă care le sună supărător celor dispuși să asculte o astfel de arie. Însuși vicepremierului Dan Barna îi apare fals diapazonul cu care Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) l-a reclamat la DNA, împreună cu alte trei persoane. In rem, deocamdată.

Pe Dan Barna l-a ajuns trecutul

Acest intermezzo lansează ascultătorilor – și vor fi mulți – “posibila săvârșire a unor fapte de natură penală” privitoare la un cvartet de proiecte europene în care a fost/este implicat liderul la zi al USR- PLUS înainte de 2016. Două prestigioase publicații românești au luat urma aspectelor cu pricina. Mai întâi, însă, se impun câteva precizări. DLAF este instituția de contact a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul Comisiei Europene și asigură, sprijină și coordonează îndeplinirea obligațiilor ce revin României în legătură cu protecția intereselor financiare ale UE.

Șeful departamentului este un demnitar al guvernului nostru, cu expertiză pe această temă și este neafiliat politic. Are un mandat de 5 ani, beneficiind de independență decizională. El nu solicită și nu primește instrucțiuni de la nicio autoritate, instituție sau persoană pe întreaga perioadă a exercitării atribuțiilor sale. Așadar, transparență și obiectivitate. Nu pot exista dubii de partizanat, iar despre servicii de “vasalitate”, într-un fel sau altul, nici discuție. Atunci când este vorba de bani comunitari, nimeni cu discernământ reglat nu își permite vreun gen de artificii pecuniare. Ar însemna un seppuku asigurat.

Pe Dan Barna l-a ajuns trecutul
Pe Dan Barna l-a ajuns trecutul

Unele plăți nu au ajuns la cei ce apar în acte

Revenind, în noiembrie anul trecut, Newsweek România a trimis adrese către DLAF prin care solicita lămuriri legate de situația cercetărilor în cazul proiectelor derulate atât de firma unde dl Dan Barna a fost deținător de părți sociale, cât și în ceea ce privește demersurile în care a fost implicat ca expert. Datele DLAF ar fi demonstrat, conform unor surse, că unele plăți nu ar fi ajuns la cei ce apar în acte, că ar fi fost destinatarii sumelor de bani, iar unele echipamente ar fi fost achiziționate din locuri de producere incerte, fapt care ridică suspiciuni de fraudă. Între timp Departamentul i-a audiat atât pe Dan Barna, cât și pe sora sa. Iată răspunsul primit de publicația menționată:

“În urma verificărilor în cazul proiectului > și > au rezultat indici privind posibila săvârșire a unor fapte de natură penală, motiv pentru care DLAF a procedat la data de 05.05.2021 la întocmirea actelor de sesizare. Întreaga documentație se află în procedură de transmitere către DNA (…).Conform prevederilor legale, DLAF va putea oferi mai multe informații numai după finalizarea investigațiilor”.

Newsweek România a prezentat marți, în exclusivitate, că Dan Barna este una din cele patru persoane pe care DLAF le-a reclamat la DNA. Scandalul public pe bani europeni începe la mijlocul lui octombrie (15), 2019 odată cu publicarea de către Rise Project a articolului intitulat “Adevărul despre Dan Barna”.  În text se indică faptul că “Șeful USR, partidul care a înființat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE”.

Unul din aceste conflicte de interese era cel mai evident și deranjant la care se referea Rise Project. Anume, dl Dan Barna a făcut ca la o asociație condusă de sora lui, Gabriela Popa, să ajungă peste 800.000 lei, dintr-un proiect de 9 milioane, bani comunitari destinați înființării unei afaceri destinate persoanelor defavorizate.

”Cristian Ghinea a secretizat cheltuirea banilor europeni de către firma lui Dan Barna”

În 16.12.2020, aceeași comunitate de jurnaliști, programatori și activiști care dezvăluie conexiuni ascunse dintre organizații criminale, politicieni și afaceriști, deținătoare a unei vaste baze de date, ce nu este doar o platformă de publicare a investigațiilor, ci și un program de vizualizare interactivă a intereselor nevăzute din România scria:

”Cristian Ghinea a secretizat cheltuirea banilor europeni de către firma lui Dan Barna. Negocierea pentru formarea noului guvern arată că una din pozițiile foarte râvnite de USR-PLUS este cea de la Ministerul Fondurilor Europene. Nu întâmplător, acel minister a fost condus de Cristian Ghinea, europarlamentar PLUS, secondat de Dan Barna, secretar de stat USR”. Cât se poate de relevant! Este știut faptul că România cotizează, ca și celelalte state membre, la bugetul comunitar. Firește, în cuantumuri diferite, depinzând de mai mulți factori algoritmici.

“Într-un demers de transparentizare, Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene de la acea vreme (2016) a publicat lista tuturor contractorilor, cu nume, sume, obiective și achiziții. La cele ce includ firma lui Dan Barna, cea mai mare parte a achizițiilor sunt anonimizate. De exemplu, proiectul > gestionat integral de compania lui Dan Barna și eșuat complet, are toate achizițiile anonimizate”, continuă Rise P.

Deși publicația s-a adresat ministerului în cauză, conform Legii 544/2001 (jurnaliștii și nu doar ei știu ce prevede normativul) a primit doar 13 pagini din 42, cât conținea cererea de finanțare. Pe scurt, 2/3 (67,88%) dintre achizițiile dispuse  în cadrul proiectelor europene POSDRU au intrat într-o zonă cețoasă, demnă de Dosarele X.

Ce spune Dan Barna

Într-o postare pe Facebook, vicepremierul Barna ne înștiințează că: “Până în acest moment, nu am nicio informație oficială de la DLAF privind implicarea mea în vreo notă de constatare care să fie trimisă la DNA. Am încredere că nu au ales să anunțe în presă înainte să mă informeze și pe mine. Se induce ideea că numele meu a fost trimis la DNA. Nu este cazul. Dacă va fi, voi spune eu, înainte să vehiculăm informații incomplete, pe surse și de natură să creeze confuzii inutile. Dacă se confirmă, mă retrag”, a conchis dl. Barna.

De netăgăduit că USR-PLUS este un partid care a crescut frumos, grație inițiativelor sale juste și inspirate. Dintr-o organizație cvasinecunoscută a ajuns în topul puterii politice, întrunind sufragii electorale puțin scontate, chiar de membrii de membrii ei, acum câțiva ani. Nici nu cred că visau la o asemenea altitudine.

Era firesc ca pe atunci să aibă nevoie de bani, însă trebuia să știe cu acuratețe că banii europeni nu sunt un nevinovat joc Monopoly. Regulile finanțărilor sunt litere de Evanghelie. Cazuri cu final nedorit au fost cu duiumul. În ultimul și cel mai răsunător, a fost implicat Liviu Dragnea. A cărui actuală adresă de reședință militarizată este arhicunoscută., după ce a mixat fonduri europene cu asfalt marca Tel Drum.

Chiar dacă Dan Barna are adversari redutabili – unii în propria-i tabără – cine să-i fi dat la temelie? Ar mai fi acel “dacă se confirmă, mă retrag”, care spune multe în subsidiar despre calculele pe care și le face. Apoi, DLAF, ca instituție independentă, nu avea obligația să-l anunțe că va deveni subiect de studio la DNA. Nu mă antepronunț în vreun fel. Deocamdată, singura instituție în măsură să cântărească și să dea un verdict este doar justiția.

Cum va afecta sesizarea DNA Coaliția de guvernare

Mă întreb dacă politicianul, politologul Cristian Ghinea, nu trebuia să-și păstreze rubrica de publicist la Dilema Veche. Îmi pun și întrebarea dacă sesizarea DNA, cumva urmată de un proces, va produce consecințe la nivelul actualei Coaliții, iar dacă da, în ce mod. Deocamdată, opoziția aflată sub anestezie totală a primit un piton bun de înfipt în versantul puterii.

Demn de reținut este faptul că România a fost obiectul a 11 investigații din partea OLAF, cele mai multe din întraga UE, cu privire la modul în care au fost cheltuite sumele alocate de către Comisia de la Bruxelles. Biroul European antifraudă a indicat cele mai frecvente cauze și metode de subtilizare a banilor cu poduri înfrățite: corupția, conflictul de interese și manipularea licitațiilor de acordare a lucrărilor.

De aici și ideea că lupa MCV-ului nu ne mai slăbește, amenințările cu infringementul aduc cu un refren. Despre Schengen ce să mai vorbim? Reticența cancelariilor europene față de noi a devenit un imn continental, al cărui ton răspicat și sonor îl dă Olanda. Mai nimic nou sub soarele vestic în ceea ce ne privește.

Urmăriți Impact.ro și pe