Noaptea este făcută pentru un somn liniștit, astfel încât să ne recăpătăm energia necesară desfășurării a tot felul de activități. În timpul somnului, ar trebui să ne odihnim, însă câteodată apar parasomniile.
Este dificil de găsit o persoană căreia să nu i se fi întâmplat anumite senzații stranii, neplăcute, nedorite, pentru care somnul reprezintă orice altceva decât o etapă de relaxare. În faza de adormire, considerată ca primă etapă a somnului, pot apărea diferite senzații, de cădere, halucinații, mișcări repetitive (legănări, de exemplu) etc.
Aceste experiențe au rămas la ora actuală un mister, știința neputând să le elucideze complet. Selectarea a patru tipuri de parasomnii, cum le numește lumea medicală, vă poate aduce câteva explicații cu privire la cauzele ce ar sta la baza lor.
Considerată aproape normală, cu toții am experimentat cel puțin o dată senzația căderii în gol de la înălțimi foarte mari, ce ne fac să ne trezim brusc din somn, tremurând din tot corpul. Uneori căderea se petrece tocmai cînd ne pregăteam să zburăm lin peste munți ori ape.
Explicația rezidă în faptul că “somnul este fratele geamăn al morții”, după cum citează Homere. În timpul somnului, ritmul cardiac și respirația încetinesc, tonusul muscular se reduce, ba chiar se produce un blocaj rapid în controlul mușchilor, contractându-se. Atunci creierul se sperie și percepe acest lucru ca o moarte reală. Din momentul ăsta, el verifică dacă persoana în cauză este încă vie, trimițând impulsuri mușchilor.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cel căruia i s-a întâmplat așa ceva se trezește ca după o explozie sau zgomot puternic. Este uimit de puterea zgomotului pe care l-a auzit, mai ales când este însoțit și de sunete în urechi sau de flashuri în câmpul vizual. “Sindromul” nu prezintă un pericol, dar îi înspăimântă pe oameni. Unii cred că este vorba despre o criză cardiacă.
Din motive necunoscute, neuronii responsabili de procesarea sunetului sunt activați în creier. De regulă, insomniile sunt cauza sau schimbările de fus orar după o lungă călătorie.
În general, persoana care suferă de somniloc, termen savant, ignoră ceea ce i se petrece. Într-adevăr, fenomenul este inofensiv din punct de vedere psihologic și este mai des întâlnit la copii, dar nici adulții nu sunt ocoliți câteodată. Principala sursă a vorbitului în somn o constituie stresul. Subconștientul încearcă să lupte cu ceva care îl deranjează în realitate.
Uneori, stăm zile în șir ca să găsim o soluție pentru rezolvarea unei probleme și avem credința falsă că nu va apărea niciodată. Nu ne gândim că prin vis, creierul, ne ajută să descoperim un indiciu, cu condiția să-l ținem minte.
Chimistul rus Dimitri Mendeleev era obsedat de ideea de a crea renumitul tabel periodic ce-i poartă numele și a reușit în final să-l vadă in somn, iar lui August Kekule, i s-a relevat în vis formula benzenului.
Câteodată, subconștientul cunoaște deja răspunsul, cu toate că el nu a ajuns în conștient. Pe timpul somnului, subconștientul devine mai activ și poate transmite ideea ce ne frământă.
O persoană visează la ceva, apoi se trezește, însă continuă să experimenteze evenimente stranii. În realitate, acea persoană doar a visat că se trezește, deci doarme în continuare. Unii mistici spun că indivizii cu astfel de vise au predispoziție spre practicarea spiritualismului, deși știința nu a dezvăluit nici acum misterul.
