O galaxie pitică, la originile universului
La scurt timp după Big Bang, universul era compus doar din elemente ușoare: hidrogen și heliu. Elementele mai grele (inclusiv cele necesare vieții, cum ar fi oxigenul și carbonul) nu existau încă. Acestea s-ar fi format mult mai târziu, în inimile stelelor.
Timp de decenii, astronomii au încercat să identifice momentul în care stelele din prima generație au început să răspândească semințele vieții în tot cosmosul.
Cele mai vechi galaxii, cele care găzduiesc aceste stele tinere, primordiale, erau însă atât de mici și slabe încât observarea compoziției lor chimice era considerată aproape imposibilă. Până acum.
13 miliarde de ani-lumină distanță
Noutatea este că o echipă internațională condusă de Universitatea din Kanazawa, Japonia a surprins o imagine rară a universului timpuriu cu Telescopul Spațial James Webb (JWST).
Această imagine conține o galaxie ultra-slab-luminoasă, veche de 13 miliarde de ani, ale cărei regiuni de formare a stelelor conțin doar 1/240 din cantitatea de oxigen din Soare. Această stare chimic primitivă, combinată cu un raport ridicat carbon-oxigen și un halou dominant de materie întunecată, sugerează că acest obiect – numit Lap1-b – este un exemplu de strămoș al galaxiilor fosile precum cele care orbitează astăzi Calea Lactee.
Se oferă astfel o fereastră istorică, extraordinară, asupra celor mai timpurii etape ale formării galaxiilor. Astrofizicienii au putut observa Lap1-b deoarece lumina sa a fost amplificată de 100 de ori printr-un fenomen cunoscut sub numele de lentilă gravitațională.
Mică și ținută laolaltă de materia întunecată
Echipa a descoperit, de asemenea, că Lap1-b este incredibil de ușoară: mai puțin de 3.300 de ori mai mare decât masa Soarelui, o masă neglijabilă pentru o galaxie – ceea ce implică faptul că este ținută laolaltă în mare parte de materia întunecată.
Această caracteristică, combinată cu compoziția sa chimică unică, o face similară cu galaxiile pitice ultra-slab-slab (UFD) prezente în prezent în vecinătatea Căii Lactee.