Noile legi ale Justiției ajung pe masa Guvernului, în ciuda criticilor dure din partea asociațiilor de magistrați: „Se compromit toate progresele făcute de România”

Noile legi ale Justiției se află miercuri pe agenda Guvernului, pentru adoptare. Proiectele au fost criticate de mai multe asociații de magistrați, care acuză compromiterea progreselor făcute până în lupta anticorupție și împotriva crimei organizate.

La rândul său, ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu spune că proiectele au avut modificări succesive de-a lungul ultimilor doi ani, inclusiv după consultările cu Comisia Europeană.

Modificări pentru trei pachete de legi ale justiției

Guvernul urmează să aprobe trei pachete de legi în ședința de miercuri:

• Proiect de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor
• Proiect de lege privind organizarea judiciară
• Proiect de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii

Proiectele, inițiate de actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, au fost puse în dezbatere în septembrie 2020 și și-au atras nenumărate critici de la magistrați și asociații civice.

Trei asociații: Forumul Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Inițiativa pentru Justiției, au acuzat că ministrul Justiției a „înșelat” partenerii europeni, iar proiectele „blochează orice fel de reformă”.

„De facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele făcute de România în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate şi se încearcă controlarea activității celor două parchete specializate de factorul politic, prin intermediul Procurorului General al României, care este numit eminamente politic.

Rămâne evidentă dorința puterii executive de a crea un sistem judiciar în care puterea de decizie este deținută de majoritatea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, de conducerea Ministerului Public și de președinții de instanțe, cu caracter discreționar și cu ignorarea participării colegiale la luarea deciziilor de interes”, arată cele trei asociații.

Ministerul condus de Cătălin Predoiu insistă că proiectele de modificare a legilor justiției au fost supuse, în repetate rânduri, dezbaterilor publice.

„Diferențele punctuale între conținutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană și cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecința logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice.

Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecința golirii de conținut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exercițiu formal, și a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecința firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite”, se arată în răspunsul ministerului, din 28 iulie.

Totodată, ministerul a arătat că este este „imposibil de întrunit un consens” asupra modificărilor proiectelor și este conștient că forma și conținutul acestora s-ar putea modifica în cadrul procedurii de avizare al CSM, aprobării de către Guvern și adoptării legilor de către Parlament.

Diferențe între proiectele prezentate Comisiei Europene și varianta finală

Se schimbă modul de alegere al CSM

Potrivit europaliberă.org, proiectul final privind modificările legilor justiției stabilește ca alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie stabilită cu numărul cel mai mare de voturi, nu de majoritate, turul doi fiind eliminat.

Și articolul care făcea publice ședințele CSM a dispărut din proiect. Legea pevedea că „ședințele publice de plen și de secții se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului, cu excepţia deliberărilor şi a audierilor în materie disciplinară”

Independența DNA

Potrivit sursei citate, din proiectul de lege agreat cu Comisia Europeană a dispărut un articol care spunea că „Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia”.

Și avizul procurorului general privind numirea și revocarea procurorilor DNA a fost modificat cu avizul Secției pentru procurori a CSM.