20:29
Magazinele vor fi obligate să respecte noi reguli pentru reducerea risipei alimentare. Vorbim despre vânzarea alimentelor aproape de expirare la preț redus și chiar donarea acestora. De asemenea, operatorii economici nu vor putea declara ca fiind improprii produsele agroalimentare nevândute și încă bune pentru consum. Amenzile vor fi usturătoare! Vezi noi reguli în magazine pentru reducerea risipei.
Până de curând, Legea privind diminuarea risipei alimentare oferea mai mult sugestii decât cerințe concrete. Acum, un nou proiect de lege aprobat marți de Camera Deputaților impune reguli clare şi sancţiuni pentru operatorii economici. Anual, aceștia vor trebui să pună în aplicare cel puţin două acţiuni de prevenire a acestui fenomen.
Conform noii legi, magazinele alimentare sunt obligate să vândă produsele aproape de expirare la prețuri reduse și să doneze alimentele nevândute. Este interzis ca operatorii economici să declare produsele agroalimentare nevândute și încă bune pentru consum ca fiind improprii. Încălcarea acestor prevederi poate atrage sancțiuni sub formă de amenzi, cuprinse între 10.000 și 40.000 de lei.
Legea mai prevede că, nu mai pot fi destinate consumului uman, alimentele trebuie direcţionate către adăposturile de animale. În final, ele pot fi transformate în compost sau biogaz, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului înconjurător.
În plus, conform legii, restaurantele sunt obligate să ofere consumatorilor posibilitatea de a lua, fără costuri suplimentare și în ambalaje corespunzătoare, alimentele neconsumate la finalul meselor servite. Această posibilitate trebuie să fie clar și vizibil comunicată în meniu, potrivit proiectului.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Citește și: Cele mai simple trucuri pentru a evita risipa alimentară. Toți românii trebuie să știe asta
Până în iunie 2025, Ministerul Agriculturii trebuie să dezvolte o platformă națională digitală, unde operatorii economici sunt obligați să raporteze anual datele privind măsurile lor de prevenire a risipei alimentare.
De asemenea, planurile și rapoartele pentru reducerea risipei alimentare trebuie să fie publicate pe site-ul operatorului economic. Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor sunt responsabili pentru constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor.
Noile prevederi ale Legii privind prevenirea risipei alimentare au fost votate de toate grupurile parlamentare. Inițiatorii proiectului sunt parlamentarii Diana Buzoianu (USR), Florin Alexe (PNL), Bogdan Gruia Ivan (PSD) și Zoltan Miklos (UDMR).
Obiectivele propunerii legislative sunt următoarele:
Vezi și: Românii fac o risipă uluitoare. Câte alimente aruncăm, de fapt, la gunoi. ”Educația e problema”
În fiecare an, în Uniunea Europeană, aproape 59 de milioane de tone de alimente sunt irosite, ceea ce înseamnă aproximativ 131 kg pe locuitor, conform datelor furnizate de Comisia Europeană.
Această risipă are o valoare de piață estimată la 132 de miliarde de euro. Peste jumătate din deșeurile alimentare, adică 53%, sunt generate de gospodării, urmate de sectorul de prelucrare și producție, cu 20%.
Risipa alimentară are un impact major asupra mediului, reprezentând aproximativ 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sistemul alimentar al UE. Conform statisticilor, în România sunt risipite anual 2,5 milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă că fiecare român aruncă în medie 70 de kilograme de mâncare la gunoi într-un an.
Atunci când alimentele sunt aruncate, nu doar resursele utilizate pentru producerea lor, cum ar fi apa, terenul și energia, sunt irosite, dar se generează și emisii de gaze cu efect de seră, precum metanul, datorită descompunerii alimentelor în gropile de gunoi. Acest lucru contribuie la încălzirea globală și schimbările climatice.
De asemenea, risipa alimentară solicită inutil sistemele de gestionare a deșeurilor, suprasolicitând capacitățile de depozitare și transport, și intensificând poluarea.
Prin conștientizare și acțiuni concrete, cum ar fi planificarea atentă a cumpărăturilor, conservarea corectă a alimentelor și valorificarea resturilor, impactul negativ asupra mediului poate fi semnificativ redus, contribuind la un viitor mai sustenabil.
