Limba română are cuvinte noi. Peste 3500 de termeni, pe care îi folosim deja de ani buni, au intrat în DOOM. Cele mai multe cuvinte noi ale limbii române sunt neologisme ce provin din limba engleză. Acestea au ajuns să fie folosite zilnic, inclusiv cu forme de plural. Interesant este că nu sunt singurele schimbări din noua ediție a Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic.
Cuvinte precum ”fake”, ”fresh” și ”cool” au fost introduse în Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic. Inclusiv pandemia de coronavirus a mărit vocabularul românilor. Unele ca ”izoletă” sau ”anti-coronavirus au apărut după declanșarea Covid.
Cuvintele strecurate în vorbirea românilor din limba engleză au fost adaptate fără modificări, deoarece nu au corespondent în limba română. Multe dintre regulile noi vizează cuvintele mai vechi. În cazul unora, lingviștii români au optat pentru o singură variantă, acolo unde erau acceptate mai multe.
„Sunt destul de multe noutăți. Sunt pe de o parte cuvintele noi introduse, care sunt peste 3.500, și, pe de altă parte, modificări la cuvintele deja existente. Dacă vorbim despre cuvintele nou introduse, sigur că lumea se așteaptă să fie mai ales împrumuturile recente din engleză, pentru că sunt foarte des folosite și este tendința limbii române din ultimii ani să împrumute foarte multe cuvinte.
Unele sunt chiar din limbajul presei, de tipul ”fake news”, ”breaking news”, din zona turismului, pe tiparul ”all inclusive”, altele sunt din zona culinară – ”take away”, din zona educației – ”after school”, cuvinte pe care le folosim zi de zi, dar care nu erau înregistrate în DOOM și nu erau normate înainte”, a declarat Adina Dragomirescu, director Institutul de Lingvistică al Academiei Romane „Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti”, pentru Antena 3.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„(…) Oricum aceste cuvinte circulau în limbă. Cel mai înțelept lucru pe care putem să îl facem este să oferim o variantă corectă de scriere, de rostire. Cred că e mult mai important ca oamenii să știe să le folosească corect, decât să ne luptăm cu ele și să spunem a, nu e bine, că sunt din engleză.
(…) E important că s-au eliminat o parte dintre variantele libere, care nu mai circulau, e important că s-au completat paradigmele acolo unde erau date parțial”, a afirmat Adina Dragomirescu.
Modificările aduse noului DOOM vin în contextul în care și cel mai lung cuvânt din limba română provine tot din engleză. Deși a fost inventat de un american care și-ar fi dorit să stabilească un record, termenul nu face parte din limbajul uzual al românilor.
Cuvântul are nu mai puțin de 44 de litere și nu este inclus în Dicționarul Limbii Române (DEX). Într-adevăr, este foarte dificil de pronunțat, dar poate fi excelent pentru exercițiile de dicție (la nivel avansat). Iar cireașa de pe tort este dată de înțelesul său, pe care nimeni n-ar dori să-l utilizeze.
Cel mai lung cuvânt din limba română reprezintă denumirea medicală pentru o boală pulmonară cronică, apărută în urma inhalării prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu. Termenul este pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză și a fost inventat în anul 1930, de către Everett M. Smith.