Nadine Voindrouh, care a cunoscut celebritatea odată cu debutul la ”Școala Vedetelor”, fostul show difuzat de TVR, nu regretă decizia de a se retrage din lumina reflectoarelor și de a se stabili în Franța. În interviul exclusiv pentru Impact.ro, ea ne-a vorbit despre acea perioadă, de glorie, dar și despre cea actuală, de familistă convinsă: ”Am descoperit anonimatul!”.
Nadine ne-a dezvăluit, exclusiv pentru Impact.ro: „Eram, cândva, sub influența muzicii pop, cea care încurajează artistul să fie altfel, ca păduchele în frunte, în orice situație. Am simțit că nu mi se mai potrivește. Când eram artist pop, voiam musai să fiu văzută, să fiu la televizor, să nu trec neobservată! Iar asta m-a băgat în mult bucluc! La nivel intim, foarte uman, îmi doream una, și făceam alta. Am încurcat borcanele și nu am știut să păstrez artistul doar ca pe un personaj. Trebuia să păstrez pentru scenă artistul, dar, în egală măsură, să-i acord o șansă și omului care voiam să fiu. Nici nu știu dacă este posibil acest clivaj”.
Nadine are și o explicație pentru „accidentele” produse în lumea VIP-urilor: „Acum știu că din această pricină mulți artiști din cultura pop au tot felul de probleme, de tulburări de personalitate și par a fi zdrăngăniți la cap. Nu poți fi, în viața reală, cel din viața de zi cu zi, și pe scenă. Nu cred că aș fi avut succes în căsnicie, dacă aș fi rămas artistă pop. La ce ambiții aveam pe atunci, mă îndoiesc! Ca să fii soție, parteneră de viață sau mamă ai nevoie să cobori la nivelul de banal, ca să zic așa, de normal, de simplu, care să fie congruent cu rolul bărbatului și al copilului. Eram prea mult divă, ca să aibă copilul și mama, și tată, iar eu, bărbat. Nu știu cum aș fi putut împărți și una și alta. Eram prea atomică și nu aveam cum să le îmbin pe ambele!”.
Nadine adaugă: ”Nu regret însă niciun moment că am trecut cu ani în urmă prin așa ceva. A fost o etapă a vieții, care m-a ajutat să evoluez. Acum iubesc enorm că am descoperit anonimatul, că în viața de zi cu zi naturalețea vârstei te îmbrățișează cu multă căldură. Am descoperit și natura relației umane cu cineva care nu se așteaptă să-i pui vreodată vreo pilă, undeva!”.
Ea și familia sa se pregătesc să marcheze în acest weekend Sărbătoarea Pascală: „Fac parte dintr-o familie catolică, dar sărbătoresc și Paștele ortodox și pe cel catolic, deoarece eu nu gătesc. În familia noastră nu facem ouă roșii, nu facem nimic de acest gen. Întotdeauna ne aciuim la familie. Cu recunoștință mă duc la prieteni sau la neamuri și stau la ei, la masă. Și, întotdeauna, plecăm de acolo cu bucate tradiționale. Plec cu ouă roșii, cu drob, cu cozonac, cu absolut orice ne dau ei. Anul acesta însă va fi puțin diferit, fiindcă petrecem Paștele în Franța și nu vom avea din bucatele cu care suntem de obicei obișnuiți în această perioadă din an. Ne vom adapta!”, mai spune ea, pentru Impact.ro
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Un element culinar aparte, în Franța, e faptul că accentul cade pe consumul de pește: „Aici, în Franța, peștele e la mare cinste, oricând pe masă. Somonul e bine primit și de Crăciun și am auzit că și de Paște. Peștele și fructele de mare sunt la mare căutare. Personal, am un plan foarte cuminte de a mânca, fiindcă am tendința de a depăși măsura. Trebuie să fiu atentă la ceea ce mănânc!”, conchide ea, cu umor.