20:29
Ionel Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț, a fost reținut și plasat în arest după ce s-a predat autorităților din Bari, Italia. Acesta este condamnat definitiv în România la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Sunt șanse însă ca scenariul care s-a aplicat altor fugari din țara noastră, care au scăpat de executarea pedepsei, să nu fie aplicabil și în cazul lui Arsene.
În primul rând instanțele din Italia ar trebui să verifice dacă statutul de rezident al lui Arsene este unul real, să decidă dacă vor menține anii de sentință, pentru că dacă vor reduce pedeapsa aceasta ar putea fi cu suspendare. Totuși, Guvernul Meloni vrea să repatrieze de îndată deținuții români, pe motiv că pușcăriile sunt supraaglomerate.
Impact.ro a stat de vorbă cu Dragoș Barna, președintele ONG-ului „Stop abuzurilor din justiție”, pentru a vedea ce argumente iau în considerare instanțele din străinătate atunci când decid că nu repatriază o persoană.
Un reprezentant al Ministerului Justiției din Italia a transmis că decizia a fost luată de guvernul Meloni în privința Albaniei și României pentru a combate supraaglomerarea din închisorile din Italia. În peninsulă sunt 15.000 de deținuți străini, iar pentru fiecare statul acordă 137 de euro pe zi, iar între România și Italia există deja un acord bilateral care ar permite extrădarea deținuților români.
Pe de de altă parte însă autoritățile din străinătate sunt reticente în a repatria persoanele condamnate în România pe motiv că nici aici condițiile din închisori nu sunt conform normelor UE. Un astfel de caz a avut câștig de cauză de curând după intervenția ONG-ului la o instanță din Milano.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Instanța din Milano a reținut criticile noastre cu privire la repatrierea acestui domn și la condițiile din penitenciare, au apreciat că nu mai este nevoie să mă duc până acolo să mă audieze, și au respins cererea statului român. Este posibil să trimită în țară arestații, pentru că și ei au costurile și cheltuielile lor, dar deși s-a schimbat legea la ei, totuși condițiile mierabile, lipsa de medici și de psihologi din penitenciarele din România, totuși instanța din Milano nu l-a repatriat. Și-au dat seama că aici nu poate să aibă parte de o detenție cum trebuie. Nu era rezident, era acolo de două luni.
Instanțele străine, și grecii și bulgarii în anumite cazuri, italienii, își dau seama că anumiți condamnați nu au avut parte de un proces echitabil. Aici este dezastru mare la Ministerul de Justiție, acum este și cazul Arsene. Atâta timp cât România încalcă legislațiile internaționale și tratate, așa vor sta lucrurile”, spune Dragoș Barna.
În România Ministerul Justiției a încercat să ia măsuri și a inițiat un proiect de lege care prevede ca pedeapsa condamnaților definitivi care nu se prezintă într-o săptămână la poliție să fie mărită un spor de până la 3 ani închisoare pentru „evadare”. Fiind o lege care prevede modificarea Codului penal, MJ a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) însă în septembrie anul trecut, fostul Consiliu a dat aviz negativ proiectului, potrivit europalibera.org.
„Comisia a exprimat un punct de vedere negativ cu privire la proiectul de act normativ elaborat de ministerul Justiției, apreciind că nu se impune promovarea acestuia”, a fost concluzia CSM.
Pe de altă parte fugarii celebri din România au obținut în multe cazuri rezidență și au afaceri în Italia. De asemenea aceștia sunt foarte bine reprezentați și în fața judecătorilor invocau de obicei condițiile grele din închisorile din România, și reușeau astfel să obțină ispășirea pedepsei sau judecarea procesului acolo. Legislația s-a schimbat în 2021 și doar persoanele condamnate în alte state europene care au rezidență în Italia de peste 5 ani ar putea să nu mai fie extrădate în țările europene de proveniență.
Printre exemple de fugari celebri se află Dragoş Săvulescu, fost finanțator al Clubului de Fotbal Dinamo. Acesta a beneficiat de decizia Curţii de Apel din Napoli, care a hotărât să nu-l extrădeze în România și de a-i permite să execute în Italia pedeapsa de 5 ani de închisoare cu executare. Motivul invocat de instanță a fost acela că este integrat social în Italia, vorbește limba italiană, locuiește, are afaceri și plătește taxe în Italia. Săvulescu a beneficiat de un decret de grațiere din 2006 care i-a redus pedeapsa cu 3 ani, rezultând că mai are de executat 2 ani, iar instanța a decis suspendarea executării pedepsei. De la 5 ani de detenție efectivă primită de Săvulescu în România acesta a obținut 2 ani cu suspendare în Italia.
Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, condamnat pentru corupţie în România la trei ani şi 10 luni de închisoare cu executare, și-ar fi stabilit înainte de pronunțarea sentinței rezidenţa în Italia, unde a dezvoltat şi o afacere în domeniul IT. El s-a predat la Bari, pe 4 februarie 2021, în contextul modificărilor legislative în favoarea rezidenților.
În cazul Alinei Bica, Curtea de Apel din Bari a refuzat să o extrădeze în România pe fosta şefă a DIICOT, condamnată în România la 4 ani de detenţie cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, inculpat chiar de ea pe când era procuror de caz DIICOT. Potrivit avocatului acesteia, instanţa a decis că fosta şefă a DIICOT poate executa pedeapsa în Italia. Curtea de Apel din Bari a hotărât ca acesta să își execute pedeapsa pronunțată de judecătorii români în arest la domiciliu, dar pedeapsa nu a fost încă pusă în executare.
