În cursul zilei de astăzi, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat că proiectul de lege privind fugarii de condamnări, propus de minister a primit aviz negativ de la CSM, iar motivul îl reprezintă faptul că este nevoie să fie puse în balanță și drepturile și libertățile cetățenești.
Cătălin Predoiu a ținut să declare că justiția română emite decizii de condamnare în dosare de corupție, însă există un răspuns ferm al justiției din România la fenomenul corupției.
„Dar unii folosesc jurisdicții străine, profită de portițe din legislația unor state, inclusiv state UE pentru a se pune la adăpost față de deciziile de condamnare. A existat o reacție a Ministerului Justiției de-a lungul timpului. Au fost câțiva miniștri, între care și dna Birchall, și Stelian Ion și eu, care au reacționat cu privire la aceste portițe legale. Unele s-au închis, există cel puțin un stat care și-a modificat legislația”, a declarat Cătălin Predoiu.
În plus, ministrul Justiției a făcut precizări și în legătură cu proiectul propus de Ministerul Justiției în urmă cu zece luni, mai precis așa numita „legea fugarilor”, anunțând că a primit aviz negativ de la CSM.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„În privința legislației de la noi, trebuie puse în balanță, după cum spun chiar experții și din MJ și din CSM, și drepturile și libertățile cetățenești. Problema care se pune este dacă pentru cei câțiva care refuză să se conformeze hotărârilor instanțelor noastre putem să restrângem în masă drepturi ale unor cetățeni care nu fug de decizie chiar și atunci când sunt condamnați. Un prim răspuns la inițiativa MJ din 2022 a fost dat de CSM, care a ridicat semne de întrebare și a emis un punct de vedere negativ.
Nu înseamnă că această reflecție trebuie să înceteze. Dimpotrivă, ea trebuie continuată, pentru că mai sunt cazuri izolate în care sunt condamnați penal care se sustrag în mod voit executării hotărârilor judecătorești. Acest demers trebuie dus până la capăt și dacă sunt imperfecțiuni ale legislației propuse, ele trebuie și înlăturate.
Al treilea punct de vedere e întărirea cooperării judiciare. Astfel de cazuri nu sunt doar în România (…) În UE, aceste proceduri judiciare sunt desfășurate de la instanță la instanță. Nu Ministerul Justiției, ci instanțele sunt învestite să procedeze la extrădări și să se pună în mișcare aceste proceduri, și ele sunt puse în mișcare. Mai devreme sau mai târziu mulți din acești fugari dau socoteală și execută pedepsele și sper să fie cazul și în această speță care a fost adusă în atenție în ultimele zile”, a afirmat ministrul Justiției.
Nu trebuie uitat faptul că Ionel Arsene, baronul PSD de Neamț, a fost condamnat vineri la 6 ani și 8 luni cu executare de Curtea de Apel Brașov într-un dosar de corupție, iar acestaar fi plecat din țară pe 4 martie, cu avionul, la Roma, conform unor surse judiciare pentru G4Media.ro.
În plus, în mai 2022, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege potrivit căruia persoanele condamnate definitiv la închisoare și care nu se predau autorităților în termen de 7 zile vor fi acuzate de evadare, urmând ca pedeapsa pentru această infracțiune să se adauge la pedeapsă inițială.
