Ministrul Educației anunță schimbări pentru Bacalaureat și Examenul Național. La ce ar trebui să se aștepte elevii

Anca Manolica 19.08.2022, 13:28
Ministrul Educației anunță schimbări pentru Bacalaureat și Examenul Național. La ce ar trebui să se aștepte elevii

Începând din 2024, sistemul de educaţie din România ar putea suferi noi schimbări importante. Anunțul a fost făcut chiar de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, după întâlnirea cu reprezentanţii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ și ai Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”. La ce decizii s-a ajuns în urma consultărilor.

Ce se schimbă la Bacalaureat şi Evaluarea Naţională din 2024

Au avut loc o serie de discuții importante la nivelul Ministerului Educaţiei între ministrul Sorin Cîmpeanu şi reprezentanţii principalelor federaţii sindicale din învăţâmânt. Într-un mesaj publicat vinerim 19 august, pe pagina sa de Facebook, ministrul Educaţiei a vorbit despre punctele atinse în cadrul discuțiilor și a evidențiat cele 5 propuneri majore cu care au venit aceştia.

Primele două au în vedere posibilitatea legală de a se organiza un concurs propriu de admitere la nivel de colegiu şi o modificare care vizează ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să devină o probă distinctă în cadrul examenului de BAC. Iată toate măsurile agreate ce se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern:

1. Posibilitatea legală de a se organiza un concurs propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naționale). Condiția va fi ca aceasta să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională.

„O veritabilă șansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admiși în colegiile dorite, fiind în același timp o oportunitate unică pentru acele colegii care își doresc și își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat.”, a scris ministrul Educației în postarea sa.

2. Limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului național de Bacalaureat

Structura probei de limba romana va da posibilitatea evaluării competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. „Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).

Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că își va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) și art. 76 alin. (3) și a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, cât și pe piața muncii.

Pentru încurajarea participării absolvenților de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiționa promovarea examenului național de bacalaureat. A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă!

Vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esențiale sunt modalitatea de colectare a datelor și modalitatea de interpretare a informațiilor la nivel de competență – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat și în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competență va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaționale.

Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.”

Schimbări importante la examenele naționale
Schimbări importante la examenele naționale

Cu ce alte propuneri vitale au mai venit reprezentanţii sindicatelor

În același mesaj, ministrul Educaţiei a spus că discuţiile cu sindicatele vor continua marți, 23 august, de la ora 10:00. Atunci vor fi vizate cele mai importante aspecte din proiectul Legii învățământului preuniversitar – România Educată.

Iată celelalte trei propuneri primite:

3. Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei. Pentru cea profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic și profesional” și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, se vor justifica și aproba, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură.

4. Procesul de descentralizare va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ

„Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolara își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.

Componentele de patrimoniu, terenurile și clădirile unităților de educație extrașcolară, având în vedere specificul și răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public și vor fi administrate de către consiliile județene. Schimbarea destinației se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară și vor fi administrate de către consiliile de administrație, conform legii.”

5. Pentru a evidenția importanța susținerii învățământului special, „integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..)

„Pentru asigurarea școlarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerințelor educaționale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenții specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere școlară, intervenții psihologice, precum și adaptări și modificări curriculare, diverse tipuri de asistență psihopedagogică.

În funcție de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaționalizarea și funcționalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive și de acces, planuri educaționale personalizate, planuri educaționale individualizate și planuri de intervenție personalizată.”

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Anca Manolica
Nume: Anca MANOLICĂ Studii: Marketing și Comunicare în Afaceri, ASE București Experiență profesională: Mi-am început activitatea profesională în marketing și comunicare în sport...