Meseriile pentru care valurile de căldură reprezintă iadul. Cum sunt protejați muncitorii din România și din celelalte state UE în zilele caniculare

Canicula prelungită afectează muncitorii care lucrează în exterior, iar valurile de căldură pot duce chiar la decese ale acestora, cum a fost recent cazul a doi lucrători din Spania care s-au prăbușit și au murit după ce au făcut insolație. Cazuri similare au fost în anii trecuți și în alte state din Uniunea Europeană. Situația alarmantă a determinat Confederația Europeană a Sindicatelor să ceară Comisiei Europene stabilirea unor temperaturile maxime de lucru printr-o directivă, în special pentru muncitorii cei mai expuși riscului de a intra în șoc hipertermic, care poate duce la deces.

Temperaturile maxime au crescut în ultimii ani, din cauza schimbărilor climatice. Specialiștii avertizează că în următorii 30 de ani s-ar putea ajunge la temperaturi pentru care organismul uman nu este pregătit.

Organizația Mondială a Sănătății spune că oamenii lucrează cel mai bine la o temperatură între 16 și 24 de grade. La temperaturi peste 30 de grade, riscul de accidente la locul de muncă este mai mare cu 5-7%, iar dacă depășesc 38 de grade, probabilitatea ca un muncitor să facă insolație și să se prăbușească ajunge la 15%.

România și alte câteva țări europene – printre care Belgia, Ungaria, Slovenia și Spania – au în legislație măsuri de protecție a angajaților în timpul valurilor de căldură, dar temperaturile de la care se iau măsurile în aceste state variază de la 28 la 37 de grade, în funcție de dificultatea muncii.

Majoritatea statelor europene nu au însă temperaturi maxime de lucru. Reprezentanții Confederației Europene a Sindicatelor dau ca exemplu Franța, unde 12 persoane au murit în urma unor accidente de muncă legate de căldură, în 2020.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Tragediile similare cu cele din Spania și Franța vor deveni tot mai frecvente dacă nu există o directivă europeană care să ceară statelor membre să instituie prin lege temperaturi de lucru sigure, avertizează Confederația Europeană a Sindicatelor.

România ia măsuri de protecție a angajaților când temperatura depășește 37 de grade

Legislația din România obligă angajatorii să ia măsuri de protecție a lucrătorilor în zilele cu temperaturi extreme, respectiv când sunt peste 37 de grade în exterior sau mai puțin, dar combinat cu indicele temperatură-umiditate care depăşeşte pragul valoric de 80.

În aceste zile, angajatorii trebuie:

• să reducă intensitatea și ritmului activităţilor fizice ale angajaților;
• să asigure ventilaţia la locurile de munca;
• să alterneze efortului dinamic cu cel static;
• să alterneze perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer.

Angajații trebuie să primească fiecare câte 2-4 litri de apă minerală, echipament individual de protecţie și să aibă acces la duşuri.

Angajatorii care nu pot asigura aceste măsuri în zilele caniculare, trebuie să reducă programul de lucru sau să împartă ziua de lucru în două perioade.

Muncitorii care lucrează la temperaturi extreme trebuie să fie testați periodic pentru a depista din timp dacă au contraindicaţii pentru munca în astfel de condiții. De asemenea, în punctele de lucru trebuie să se asigure primul ajutor şi transportul la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate.

Angajatorii care nu respect măsuri în zilele caniculare riscă amenzi de la 1.500 la 2.500 de lei.

Ce efecte are canicula asupra organismului

Munca în exterior în timpul unei zile caniculare expune lucrătorul la deshidratare și epuizare. Primele simptome ale stresului termic sunt amețelile, durerile de cap și crampele musculare. Acestea pot fi urmate de vărsături, pierderea cunoștinței și chiar la decese, dacă nu se iau măsuri.

Canicula este definită ca o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius faţă de temperatura medie a zonei respective şi este o cauză importantă de mortalitate, în special în regiunile cu umiditate crescută.

Dacă cel puţin o săptămână persistă temperaturile ridicate, se vorbește de valuri de căldură. Cele mai multe decese au loc în prima sau a doua zi de la debutul unui val de căldură.

Căldura este mai greu de suportat în primele zile de caniculă, pentru că organismul nu este obişnuit cu temperaturile ridicate, dacă sunt temperaturi ridicate, atât ziua cât şi noaptea, pentru mai multe zile consecutive sau atunci când umiditatea atmosferică este ridicată şi nu suflă vântul.

La temperaturi ridicate se pot produce deshidratări severe, agravări ale unei boli cronice sau un atac de căldură.

La peste 32 de grade, crește transpiraţia, care are rol în reglarea termică şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul pierde săruri minerale şi vitamine. Astfel, apar simptome de oboseală fizică şi psihică, tulburări de ritm cardiac, stare de disconfort, iritabilitate, agitaţie, greaţă, vărsături, cefalee, ameţeală sau leşin, dureri, crampe musculare și insomnia.

Atacul de căldură se instalează brusc și produce în scurt timp confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, întunecarea imaginii și chiar comă, dacă temperatura corporală depăşeşte 40 de grade Celsius.

Dacă organismul nu reuşeşte să îşi menţină temperatura în jur de 37 de grade sau pierde apă şi săruri care nu sunt rapid înlocuite, apar crampele de căldură, epuizarea, insolaţia și şocul hipertermic.

În astfel de situații, orice activitate fizică trebuie oprită și reluată doar după mai multe ore de odihnă într-un loc răcoros sau la umbra, timp în are trebuie să fie consumate multe lichide.

Insolaţia este urmarea unei expuneri directe şi prelungite a capului la soare și se manifestă prin dureri de cap violente, febră, somnolenţă, greaţă şi uneori pierderea cunoştinţei.

Dacă organismul nu-şi mai poate menţine temperatura normal și aceasta crește rapid la 40 de grade, se produce șocul hipertermic, care poate duce la deces în lipsa unei intervenții medicale de urgență.

Muncitorii din construcții și agricultură sunt cei mai expuși în zilele caniculare

Datele Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) arată că 23% dintre lucrătorii din statele UE sunt expuși la temperaturi ridicate pentru cel puțin un sfert din timpul lor de muncă.

Riscurile stesului termic cresc la 36% în agricultură și industrie și la 38% în construcții.

Măsuri de protecție de la o anumită temperatură exterioară sunt însă prevăzute în legislație în puține state europene.

În Spania – unde recent au murit doi muncitori, în zilele caniculare – legislația prevede anumite temperaturi pentru confortul termic în zilele caniculare la locul de muncă, respectiv 27 de grade pentru cei care au muncă de birou și 25 de grade pentru lucrătorii care depun un efort ușor. Aceste măsuri nu se aplică însă tuturor lucrătorilor sau tipurilor de muncă.

În Belgia, se iau măsuri de protecție a lucrătorilor chiar și la temperaturi sub 30 de grade. În funcție de efortul cerut de munca prestată, măsuri de protecție a lucrătorilor pot fi luate și de la 18 grade.

În Ungaria, tot în funcție de efortul pentru munca prestată, lucrătorii sunt protejați când temperaturile depășesc 27 de grade.

În Slovenia, temperatura din zonele de lucru nu trebuie să depășească 28 de grade.

Europa nu este pregătită pentru căldura extremă

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, mai puțin de jumătate dintre cele 27 de țări ale UE au planuri de acțiune pentru a gestiona efectele căldurii extreme asupra sănătății, iar dintre cele care o fac, mai mult de jumătate sunt insuficient finanțate.

În ultimii 40 de ani au murit între 76.000 și 128.000 de oameni din cauza temperaturilor extreme, potrivit statisticilor europene.

Climatologii avertizează că recordurile de temperatură din acest an nu vor fi cazuri izolate. În următorii ani, temperaturile extreme vor fi din ce în ce mai frecvente, din cauza schimbărilor climatice.