Înainte de a ajunge în Africa, Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, a publicat un articol de opinie în care a învinuit Occidentul pentru criza alimentară globală care se profilează și care a dus milioane de oameni în pragul foametei. Zeci de instituții media locale au preluat rapid articolul și mii de oameni l-au distribuit pe Facebook.
În aceeași perioadă, Josep Borrell, șeful diplomației europene șef, cel care trebuia să-l contrazică pe omologul său rus, a fost o fantomă virtuală online, potrivit datelor de la CrowdTangle, un instrument de analiză a rețelelor sociale deținut de Meta. El a avut o singură mențiune pe Facebook despre Africa.
În lupta de dezinformare în evoluție rapidă dintre Rusia și blocul de 27 de țări, Europa este depășită și lipsită de resurse pentru a combate manualul de propagandă sofisticat al Kremlinului, care a combinat mass-media susținută de stat a țării, zeci de diplomați răspândiți în întreaga lume și ,ocazional, instrumente ascunse pentru a lansa neadevăruri și minciuni pentru a promova ambițiile politice ale Moscovei în cele patru colțuri ale globului.
Aceste tactici au devenit de bază de când Rusia a invadat Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, și, mai ales, de când Moscova a început să dea vina pe sancțiunile occidentale pentru blocarea aprovizionării cu cereale din Ucraina. Pentru Lavrov, vina este a Europei, iar în articolul său de opinie adresat publicului african el a amintit tuturor de „crimele sângeroase ale colonialismului”, notează Politico.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Abilitatea Rusiei de a-și promova dezinformarea a rămas necontrolată în multe părți ale lumii. S-ar putea ca audiența sa [în Europa] să fi scăzut de când a început războiul. Dar asta nu înseamnă că nu își găsește audiență în altă parte”, a declarat Bret Schafer, șeful echipei de manipulare a informațiilor a Alianței pentru Securizarea Democrației.
Capacitatea Rusiei de a-și împinge dezinformarea la nivel global, în timp ce UE urmărește în cea mai mare parte de pe margine, nu este ceea ce a sperat Bruxelles-ul atunci când a luat măsuri împotriva presei susținute de Kremlin în urma invadarea Ucrainei.
Înainte de atacul Moscovei asupra Ucrainei, țările europene erau împărțite cu privire la cât de greu era să respingă dezinformarea rusă, cu mai multe guverne din țări precum Ungaria și Italia, uneori deschise față de regimului lui Vladimir Putin. Cu toate acestea, după ce Kievul a fost atacat, Occidentul s-a unit în spatele unei poziții anti-Moscova. În acest sens, UE a lucrat cu Statele Unite și Regatul Unit pentru a demonta minciunile Kremlinului, inclusiv că președintele ucrainean Volodimir Zelenski este un neo-nazist.
Dar este foarte puțin ceea ce face Bruxelles-ul pentru a combate mașina de propagandă de mai multe milioane de dolari a Rusiei. Acest lucru este valabil mai ales în țările vecine ale UE, cum ar fi cele din Balcani, și în țările cu importanță strategică, precum statele africane pe care Lavrov le vizitează în această săptămână.
Unitatea oficială de dezmințire a Kremlinului din Europa, cunoscută sub numele de East Stratcom, găzduită în cadrul serviciului diplomatic al UE, are un buget anual de câteva milioane de euro, în comparație cu resursele aproape nelimitate de care dispune principalul său adversar: presa de stat rusă.
Manualul de propagandă al Rusiei a evoluat de la invazia sa în Ucraina, în urmă cu cinci luni, și a devenit geopolitic. Călătoria lui Serghei Lavrov în Africa vine după un val de articole media susținute de stat și postări pe conturile oficiale de socializare diplomatice ruse care au dat vina pe Occident pentru criza alimentară urgentă care a cuprins continentul.
De exemplu, în articol său, ministrul rus de Externe a spus că Europa și SUA au agravat penuria de alimente în urma pandemiei de COVID-19, la fel ca și sancțiunile impuse Moscovei de către Occident. În realitate, nu există sancțiuni asupra cerealelor depozitate în Ucraina, chiar dacă unele companii au arătat precauție cu privire la colaborarea cu Rusia pentru a le scoate.
„Ei promovează poziția anticolonială a Rusiei ca o modalitate de a influența opinia publică în favoarea ei și de a sublinia legăturile ideologice cu liderii africani”, a declarat Pauline Bax, director adjunct al programului Africa la International Crisis Group, o organizație nonprofit, cu referire la mesajul recent al Moscovei.
Ca răspuns, oficialii UE au promovat așa-numita strategie Global Gateway a blocului, un plan propus de 300 de miliarde de euro pentru a oferi ajutor financiar public și privat economiilor în curs de dezvoltare, ca urmare a recentei pandemii globale. Scopul este de a oferi asistență țărilor care ar putea apela la regimuri autoritare precum China și Rusia pentru sprijin.
