09:45
O sumedenie de controverse au apărut în jurul regelui Arthur. Zeitate celtă, care a evoluat într-un personaj istoric, zeu cu rol important în cucerirea anglo-saxonă a estului Britaniei, regele-urs al cărui nume provine din galezul “arth” (urs), trăgându-se, de fapt, dintr-un ofițer roman din Britania secolului al II-lea, descendent al unui împărat roman uzurpator etc.
“Niciun personaj de la granița dintre mitologie și istorie nu a mai irosit vreodată atât de mult timpul unui istoric”, scria Gildas în secolul al VI-lea despre regele britanic. Varianta cea mai agreată este cea a unui rege legendar, figură de seamă a idealului cavaleresc.
Un mit monarhic nu poate fi mai bine reprezentat decât de o armă, la rândul ei deținătoare de puteri magice ori asociată cu suveranitatea de drept a Britaniei. Este vorba de Excalibur, o sabie cu nume provenit din lucrarea Culhwch și Olwen des Mabinogion, o colecție de legende galeze, dacă se acceptă o dată de geneză în jurul anului 1100. Cu toate acestea, în Mabinogionul, o culegere de vechi povestiri britanice în proză, Excalibur apare doar în manuscrise care datează din secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Unii experți le datează în jurul anului 1200 d.Hr.
Conform studiilor ce le aparțin, sabia lui Arthur se numește Caledfwlch, care se trage din latinescul chalybs („oțel” sau „fier”) și înseamnă „lamă dură”. Caledfwlch, ca nume de sabie a puterii, provine probabil din mitologia irlandeză Caladbolg (însemnând „râvnitor”) purtat de regele Fergus mac Roich în ciclul Ulster al mitologiei irlandeze.
Întotdeauna regele este cel care are cea mai bună sabie. Fiecare are povestea lui. Excalibur este sabia care poate fi luată în mână doar de rege. Azi se cunoaște cui îi era destinată, regelui Arthur.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Această sabie a fost turnată de un fierar în Brocéliande, cu minereu extras din pădure. Plantată într-o stâncă, precum în legenda arthuriană, în inima castelului Comper, Excalibur rezumă prin ea însăși spiritul centrului de putere al numitului rege.
Sabia forjată în adâncurile tărâmului vechilor zei i- a fost oferită monarhului Arthur într-o epocă destul de scurtă în strălucirea ei. Totuși, potrivit unei legende locale, sabia din stâncă, ce este păstrată la mănăstirea San Galgano, i-ar fi aparținut unui cavaler din Toscana din secolul al XIII-lea, care, după ce a fost vizitat de către Arhanghelul Mihail, a renunțat la viața laică în favoarea celei de călugăr. Există teorii conform cărora sabia lui Galgano a reprezentat principala sursă de inspirație pentru legenda armei Excalibur a lui Arthur. Alteori, Excalibur și Sabia din Piatră (dovada descendenței Regelui Arthur) sunt considerate aceeași armă, însă în cele mai multe versiuni ele sunt arme distincte.
Constituie unul dintre cele mai fructuoase mituri literare lăsate moștenire nouă din timpul Evului Mediu. Acest monarh cuceritor, capabil să-l învingă pe împăratul Romei și să impună Angliei credința creștină, a fost și un suveran cultivat, generos a cărui curte a atras elita cavalerească. De aici și simbolismul unei mese în jurul căreia se adunau regale Arthur și curtenii săi de arme: “ The myths and legends of King Arthur and Knights of the Round Table” (n.r.- miturile și legendele regelui Arthur și ale Cavalerilor Mesei Rotunde)
Datorită muncii multor savanți și cercetători care au readus în studiu textele arthuriene prin editarea și traducerea lor pentru un public larg, a fost oferită ocazia de a repune pe tapetul prezentului această minunată poveste printr-un ciclu de expoziții. Astfel, pentru prima dată în lumea modernă, la Rennes în 2008, la Paris în 2009 și la Troyes în 2010 abordează toate fațetele și particularitățile tematice ale acestui personaj de legendă. De la viața în întreaga ei complexitate până la căutarea Sfântului Graal.
Acest volum, publicat sub conducerea lui Thierry Delcourt, directorul departamentului Manuscrise al Bibliotecii Naționale Franceze și reunește textele unor specialiști eminent, constituind prin forța analizei, cât și prin bogăția iconografiei sale, o lucrare de referință esenţială pentru toţi cei interesaţi de legenda arthuriană.
Mitul Excalibur, numit după sabia regelui Arthur, un lord breton care ar fi trăit în secolele V și VI, a fost deja adaptat de 35 de ori în filme, teatru sau operă. Legenda regelui Arthur s-a răspândit, probabil, încă din secolul al XIII-lea datorită lucrării “Historia regum Britanniae”, opera lui Geoffroy de Monmouth.
Născut în 475, se spune că este fiul regelui breton Uther Pendragon și al lui Ygraine din Cornwall. Legenda spune că Arthur, la o vârstă fragedă, i-a fost încredințat lui Merlin, un magician apropiat al familiei, care a simțit că va fi următorul conducător și s-a ocupat de educația lui. Merlin l-ar fi crescut atunci pe Arthur într-o educație de cavaler, fără să-i dezvăluie că aparține familiei regale.
A apărut pentru prima dată în 1155 în Roman de Brut în opera poetului Wace și a fost ulterior folosit aproape sistematic în lucrările lui Chrétien de Troyes. În jurul acestei mese rotunde de la curtea lui Camelot se află legendarul ordin al cavalerilor aflați în slujba Regelui Arthur. Acolo se adunau cei mai buni militari ai regatului. Scopul lor final era găsirea Sfântului Graal.
Obiect mitic al legendei arthuriene, Sfântul Gral este țelul final al Cavalerilor Mesei Rotunde. Merlin Vrăjitorul i-ar fi instruit să-l găsească pentru a-l vindeca pe Regele Pescar. Reprezentat mai întâi ca o piatră prețioasă, un cristal sau orice altceva, a devenit rapid un simbol creștin. Conform versiunilor, este descris drept Sfântul Potir, cupa din care a băut Iisus în timpul Cinei cea de Taină cu apostolii.
Caliburn, Caledfwlch, Escalibor sau Excalibur, sabia Regelui Arthur rămâne cea mai pură emblemă a aventurii arthuriene. Cel mai orbitor obiect de luptă, din moment ce în mâna regelui, „sabia strălucește mai tare decât treizeci de torțe”. Face parte din tradiția eroilor desemnați de zeități să conducă și să apere oameni cu ajutorul armelor supranaturale: Ahile, Siegfried, Carol cel Mare etc.
De îndată ce primește Excalibur, Arthur știe că nu este proprietarul, ci doar păstrătorul ei pe toată durata domniei sale. El este singurul care o poartă, cu excepția lui Gauvain, nepotul său preferat.
Regatul Arthurian, care se bazează pe o moștenire foarte veche, folosește simboluri care asigură echilibrul lumii, garantând o prosperitate nesfârșită, unirea contrariilor, întruchipată de cuplul zână și cavaler. Pentru Arthur, Excalibur nu există fără teacă. Arma rănește și ucide în luptă justă în slujba regelui, stăpânul său. Teaca o protejează, pastrându-i valoarea supranaturală. Mai înalțătoare este dimensiunea spirituală care poate fi citită în complementaritatea dintre Excalibur și Graal.
În jurul Excalibur, îl găsim astfel pe Regele Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde, Merlin, Graalul, zâna Morgane sau zâna Viviane cunoscută și sub numele de celebra Doamnă a Lacului. (sursa: Dictionaire of Celtic Mythology – Oxford University Press, 1998)
