Legea care a stârnit revoltă în România. Ce s-ar fi putut întâmpla de azi în țara noastră EXCLUSIV

După ce s-a încercat la nivelul Capitalei, astăzi, pe ultima sută de metri înainte de vacanța parlamentară, introducerea pe ordinea de zi la Camera Deputaților a unei legi care ar fi fost catastrofală pentru spațiile verzi, proiectul a fost scos, în urma presiunilor publice. Încă de dimineață, peste 40 de ONG-uri și grupuri civice au cerut parlamentarilor, într-o scrisoare deschisă, să nu aprobe proiectul de lege. De asemenea, a fost organizat și un protest. Impact.ro a stat de vorbă cu Dan Trifu, președintele Eco-Civica, despre aceste modificări și ce efecte ar putea avea asupra puținelor spații verzi rămase în orașe.

„Nu ai voie să schimbi destinația spațiilor verzi, indiferent că figurează sau nu ca atare în documentația urbanistică”

Concret, ieri au fost adoptate amendamente care ar fi obligat primăriile să emită toate avizele pentru construirea pe spațiul verde și în schimb să găsească un alt spațiu verde pentru suprafața pe care se construia, care puteau fi oriunde, deci nu deserveau neapărat cetățenii din zonă.

De asemenea, legea în forma ei nouă spune că nu se mai retrocedează terenuri care figurează ca spații verzi în Cartea funciară, dar majoritatea sunt trecute ca fiind „curs contrucții”, chiar dacă sunt spații verzi. Toată suprafața unei localități figurează așa, iar prin decizii luate la nivel de primării, privind dezvoltarea urbanistică, se reglează astfel de situații, ori modificările ar fi constrâns primăriile.

„Legea există oricum, este o dublură a Codului Urbanismului, toate prevederile de mediu din codul urbanismului fuseseră preluate. Ieri s-a întâlnit în regim de urgență Comisia de Mediu de la Camera Deputaților și au scos de la sertar acest nou proiect. Societatea civilă s-a mobilizat, toți care am participat și la protestele cu Codul Urbanismului, ne-am întâlnit și astăzi la protest. Are câteva articole foarte periculoase, abrogarea articolului 71 din OUG 195/95 care spune că nu ai voie să schimbi destinația spațiilor verzi, indiferent că figurează sau nu ca atare în documentația urbanistică.

S-a dorit abrogarea și acest amendament era și mai periculos, era obligată autoritatea publică să emită autorizație de mediu, adică să îl construiască, și în termen de 2 ani să amenajeze un teren similar într-o zonă a orașului unde are ea teren, ori Bucureștiul nu mai are nici un fel de teren. Vorbim de terenuri ale dezvoltatorilor imobiliari situate în zone extrem de râvnite, unele sunt spații verzi istorice. Probabil am fi găsit undeva la periferie să amenajăm. Gândiți-vă la parcul IOR, care are 12h, Grozăvești, Tineretului, etc. Unde să aibă primăria teren pentru a amenaja, pentru a satisface, pe bani publici, interesele dezvoltatorilor imobiliari?”, spune Dan Trifu.

De altfel, și legislația europeană ne obligă să protejăm aceste spații, în niciun caz să mergem în direcția în care au mers parlamentarii care au depus amendamentele. Actualul Procent de Ocupare a Terenului (POT) pentru spații verzi e de 10%, iar în noul proiect de lege se propune un POT de 30% pe toate categoriile de spații verzi, de 70% pe baze sportive și de agrement, în prezenta lege procentele fiind de 30%, respectiv 10%, au transmis ONG-urile care cer parlamentarilor să nu lase modificările în forma actuală.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

„Toate aceste procente de ocupare pe spații verzi, precum si alte prevederi din proiectul de lege, ar diminua dramatic suprafața de spațiu verde/pe cap de locuitor, ceea ce ne-ar îndepărta și mai mult de ținta de 26 mp/cap de locuitor, așa cum obligă legea pentru protecția mediului, OUG 195/2005, aceste procente fiind adoptate la recomandarea expresa a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, procentul actual recomandat fiind de minim 50 mp/cap de locuitor. Urmările vor fi creșterea extrem de îngrijorătoare a numărului de îmbolnăviri și decese provocate de poluarea mediului. Astfel, ar crește semnificativ cheltuielile bugetare pentru tratarea acestor boli cauzate de proasta calitate a aerului și, cu certitudine, pierderea de spații verzi va aduce sancțiuni financiare însemnate din partea Uniunii Europene. Reamintim că statul român este în stare de judecată cu UE din cauza proastei calități a aerului din marile orașe ale țării noastre”, se arată în scrisoarea deschisă.

Ce amendamente au fost aprobate și ce impact au?

Redăm mai jos amendamentele votate ieri în comisie și care vor fi discutate, după protestul de azi dimineață și scrisoarea deschisă, din nou în toamnă, când va începe o nouă sesiune parlamentară.

Amendament: Prin derogare de la art. 71 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile publice locale pot schimba încadrarea urbanistică pentru acele terenuri încadrate în categoria spațiilor verzi care au categoria de folosință curți-construcții și care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezentei legi, în baza unor documentații de urbanism aprobate conform legislației în vigoare. Autoritățile publice au obligația de a crea, prin orice modalitate prevăzută de lege, o suprafață de spațiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă într-un termen de maxim 2 ani de la aprobarea schimbării încadrării urbanistice în condițiile mai sus arătate.

„Solicitam eliminarea acestui amendament intrucat va duce la disparittia tuturor spatiilor verzi particulare, va obliga autoritatea ca pe banii ei sa amenajeze un teren verde, probabil la periferia orasului, daca are teren, si totul pe cheltuiala contribuabililor. Nu exista sanctiuni daca in 2 ani autoritatea nu va amenaja spatiile verzi. Deci particularii vor putea construi pe terenuri centrale, chiar protejate si vom avea, daca vom avea, spatii verzi la periferie”.

Amendament: Nu constituie spații verzi, în sensul prezentei legi, jardinierele și elementele de construcții care înglobează vegetație, precum acoperiș, balcon, terasă, atrium, perete interior sau exterior, morminte, precum și aleile dintre acestea, cu excepția acelor elemente de construcții care acomodează un substrat vegetal de minim 50 cm, care să permită dezvoltarea gazonului, plantelor perene și arbuștilor

„Nu suntem de acord cu amendamentul ca aceste alveole/cuve de beton cu strat de pamant de minim 50 cm sa fie considerate spatii verzi. Insistam pe spatii verzi pe sol natural, altfel toate investitiile vor avea aceste cuve in care nu putem planta niciun arbore care sa compenseze efectele asupra mediului”, explică ONG-urile.

Amendament: Se elimină articolul „Pentru protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, autorităţile publice, proprietarii sau administratorii acestora au următoarele obligaţii: d) să nu ocupe în mod ilegal spaţiile verzi cu construcţii provizorii sau cu caracter definitiv”.

„Nu suntem de acord cu eliminarea puncului d). Este normal sa nu construiesti dupa bunul plac pe spatiile verzi, si in oricare alt loc”

Amendament: Transformarea zonelor cu altă destinație, din intravilanul existent sau prin extinderea intravilanului, în zone funcționale rezidențiale, comerciale, industriale sau mixte, în scopul executării de lucrări de construcții se poate realiza doar în baza unei documentații de urbanism cu obligația asigurării unei suprafețe amenajate cu spații verzi de minim 20% din suprafața terenului a cărui destinație s-a modificat astfel.

„Nu sustinem amendamentul. In prezent, suprafata minima de spatii verzi este de 39% iar in cadrul reconversiilor functionale suprafata ce trebuie asigurata este de 20 mp/locuitor al ansamblului. Se reduc dramatic spatiile verzi aferente investitiilor si va creste foarte mult densitatea de locuire si va scadea dramatic procentul de spatiu verde/cap de locuitor”

ONG-urile care au semnat scrisoarea deschisă sunt:

Grupul Civic Șos Giurgiului nr 164,
Grupul Civic ,,Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești”,
Grupul Parcul Herăstrău,
Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor,
Fundația Eco-Civica,
Asociația Inițiativa Prelungirea Ghencea,
Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei,
Grupul Inițiativa Favorit,
Grupul Floreasca Civică,
Asociația Părinți de Cireșari,
Terra Mileniul III,
Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare,
Ecoteca,
Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor,
Asociația pentru Dezvoltarea Ecoturismului în Regiunea de Nord-Est a României,
Fundația Conservation Carpathia,
ONG Miliția Spirituală,
Asociația Eco Ruralis,
Asociatia Initiativa Civica Reghin,
Asociația Neuer Weg,
Asociația Civica (Iași),
Fundația pentru Cultură și Educație Ecologistă Ecotop,
Asociația Arin,
Grupul de Inițiativă Civică Sala Palatului,
Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor,
Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB),
Asociația „Cuțu, cuțu”,
Asociația „Mission 4 Life”
Grupul Civic Salvați Parcul Tineretului,
Societatea Ornitologică Română,
Asociația ProDoMo,
Grupul Civic Salvați părculețul Emil Gârleanu,
WWF România,
Greenpeace CEE România,
Bankwatch România,
Asociația Ateliere Fără Frontiere,
Asociația Mai bine,
Asociația Otus,
Grupul Civic Salvați Parcul Pecineaga,
Grupul Civic Barajul Argeș din București,
Grupul Civic Privighetorilor ,,Salvați Pădurea Băneasa”,
Propark – Fundația pentru arii protejate,
Fundația Centrul de Resurse pentru participare publică,
Asociația Pădurea Copiilor,