Klaus Iohannis, după discuţia cu președintele Estoniei, Alar Karis: „Este nevoie urgent de consolidarea substanţială a întregului Flanc estic”

Mihnea Tălău 17.03.2022, 21:48
Klaus Iohannis, după discuţia cu președintele Estoniei, Alar Karis: „Este nevoie urgent de consolidarea substanţială a întregului Flanc estic”

Preşedintele Klaus Iohannis, a declarat, joi, în cadrul unei conferință de presă comună cu omologul eston, Alar Karis, aflat în vizită la București, că avem nevoie urgent de consolidarea substanţială şi echilibrată a întregului Flanc Estic, de o prezenţă înaintată unitară şi întărită.

Discuții pe tema consolidării Flancului Estic

Liderul de la București a subliniat faptul că agresiunea rusă din Ucraina şi prezenţa militară a Federaţiei Ruse în Belarus au implicaţii pe termen mediu şi lung asupra securităţii europene şi euroatlantice necesitând măsuri imediate, ferme şi eficiente.

„Avem nevoie urgent de consolidarea substanţială şi echilibrată a întregului Flanc Estic, de o Prezenţă Înaintată unitară şi întărită. De aceea, România acţionează pentru creşterea în continuare a prezenţei militare aliate în ţara noastră. Voi prezenta aceste priorităţi ale României şi la Summitul NATO care va avea loc la Bruxelles, săptămâna viitoare, cu participarea preşedintelui Biden. Agresiunea rusă din Ucraina şi prezenţa militară a Federaţiei Ruse în Belarus au implicaţii pe termen mediu şi lung asupra securităţii europene şi euroatlantice şi trebuie să luăm măsuri imediate, ferme şi eficiente. În acest context, am salutat faptul că România şi Estonia au o cooperare susţinută în domeniul securităţii şi apărării”, a spus Klaus Iohannis.

Cei doi președinți au abordat și problema refugiaților precum și aspecte legate de securitatea energetică a Republicii Moldova, care a devenit o problemă spinoasă în actualul context.

„Ţara noastră este, astfel, solidară cu statele din această regiune, inclusiv cu Estonia. O altă consecinţă extrem de gravă a acţiunilor Federaţiei Ruse o reprezintă criza umanitară. Am prezentat preşedintelui Estoniei demersurile României în sprijinul refugiaţilor din Ucraina, inclusiv operaţionalizarea rapidă a centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea şi transferul asistenţei pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova.

Am discutat cu omologul eston şi despre impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova, care se confruntă, la rândul său, cu fluxuri crescute de refugiaţi, dar şi cu multiple provocări conexe. Sprijinul solid şi coordonat, financiar şi logistic, din partea Uniunii Europene şi a statelor sale membre este extrem de important. De asemenea, am abordat aspecte legate de securitatea energetică a Republicii Moldova, subiect care capătă o relevanţă sporită în actualul context regional dificil”, a completat şeful statului.

Estonia sprijină România pentru aderarea la Spațiul Schengen

Iohannis a subliniat și faptul că România şi Estonia au o relaţie bilaterală excelentă, mulțumind pentru sprijinul oferit de țara baltică pentru aderarea României la Spațiul Schengen.
Romania ar putea intra in spatiul Schengen, de anul acesta
Spatiul Schengen
„Avem un dialog constructiv în cadrul Uniunii Europene, al NATO şi o coordonare pragmatică în cadrul formatelor regionale, precum Iniţiativa celor Trei Mări şi Formatul Bucureşti 9. În planul cooperării sectoriale, digitalizarea constituie un domeniu de interes special pentru România, la fel ca şi pentru Estonia. Am discutat cu domnul Preşedinte Karis despre modalităţi concrete prin care putem impulsiona dialogul în acest domeniu. Totodată, am identificat ca puncte de interes comun cooperarea în domenii precum educaţia, securitatea energetică şi conectivitate.
Am transmis aprecierea pentru sprijinul Estoniei pentru aderarea la Spaţiul Schengen, respectiv la OCDE – obiective de maximă importanţă pentru România. Am reiterat sprijinul ferm al României pentru obiectivele şi principiile Iniţiativei celor Trei Mări şi am subliniat priorităţile României în ceea ce privește implementarea proiectelor de conectivitate, cu impact direct asupra dezvoltării regionale, precum proiectul feroviar Rail2Sea şi proiectul rutier Via Carpathia. Sunt proiecte care au şi o valoare strategică, întrucât implementarea lor va permite îmbunătăţirea mobilităţii militare în regiune şi consolidarea rezilienţei”, a conchis președintele României.
Urmăriți Impact.ro și pe
Mihnea Tălău
Mihnea Tălău. Redactor la impact.ro. Dedicat presei încă din 1998. Am o diplomă în Drept, un „mic” masterat și o scoală de jurnalism. Am avut norocul și onoarea de a face parte, în...