06:04
Președintele Klaus Iohannis a convocat, miercuri, de la ora 13:00, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la Palatul Cotroceni.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei, care va avea loc începând cu ora 13,00, sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.
UPDATE – Președintele Klaus Iohannis face declarații de presă la finalul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
„Actuala criză nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională și nici măcar despre securitatea Europeană. Este despre securitatea întregului spațiu euro-atlantic. Este important să dăm dovadă de unitate și solidaritate. Avem un dialog permanent la toatele nivelurile în cadrul NATO, în cadrul OSCE și al UE. Escaladarea tensiunilor și consolidarea militară a Federația Rusiei la granița Ucrainei afectează stabilitatea internațională.”
Am decis în CSAT o serie de măsuri importante. Voi da doar câteva exemple:
Continuarea demersurilor pentru prezența NATO și UE pe teritoriul României pentru securitatea statului român.
Vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de legi a securității naționale.
Șeful Statului Major a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor existente, armonizate cu NATO. Acest plan a fost aprobat de CSAT.
România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean să se teamă. Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai bune măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”, a declarat Klaus Iohannis.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat înaintea ședinței CSAT că discuțiile se vor concentra pe un posibil conflict asupra României și se vor propune măsuri.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Discuţia se va axa pe problema impactului unui posibil conflict asupra României, atât impactul economic, impactul cu privire la rezilienţa generală a societăţii noastre, impactul asupra opiniei publice şi vom propune un set de măsuri pentru că în această situaţie, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba de lanţul de aprovizionare cu energie, este vorba de sistemul bancar şi alte lucruri”, a spus Dîncu.
Ministrul Apărării a adăugat că nu va trimite soldați sau echipamente în Ucraina.
„Dacă vă uitaţi şi în regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este ameninţată o ţară membră a NATO. În cazul Ucrainei nu este vorba de asta”, a a adăugat ministrul.
Săptămâna trecută, președintele american Joe Biden a anunțat că ia în considerare trimiterea a câtorva mii de trupe, nave de război și avioane în țările baltice ți în Europa de Est – printre care și România – ca urmare a escaladării agresiunii Rusiei asupra Ucraina.
„Vom crește efectiv prezența trupelor în Polonia, în România. Ele fac parte din NATO”, declara președintele SUA, Joe Biden.
Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat miercurea trecută că țara sa este dispusă să trimită trupe pe teritoriul României.
„Am trimis trupe pentru a asigura securitatea partenerilor noștri europeni în cadrul misiunilor NATO, la prietenii noștri din zona baltică și vom continua să o facem. Am arătat disponibilitatea noastră de a merge mai departe, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă înaintată consolidată, mai ales în România. Solidaritate cu prietenii noștri europeni în cadrul NATO”, a spus președintele francez în discursul său.
NATO va trimite la finalul acestei săptămâni o propunere scrisă Rusiei pentru calea de urmat în urma tensiunilor cu Ucraina, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Jens Stoltenberg.
„Vom sublinia că suntem gata să stăm şi să discutăm despre controlul armelor, dezarmare, transparenţa activităţilor militare, mecanismele de reducere a riscurilor şi alte probleme care sunt relevante pentru securitatea europeană. Şi, de asemenea, să ascultăm şi preocupările Rusiei”, a spus secretarul general al NATO, la CNN:
Până în prezent Rusia a trimis zeci de mii de militari la granița cu Ucraina și în Belarus. Potrivit autorităților ruse, trupele vor fi folosite pentru exerciții comune, luna viitoare.
Pe de cealaltă parte, oficialii ucraineni au avertizat că trimiterea trupelor ar fi doar un pretext pentru lansarea unui atac împotriva statului.
