Editorial Dan Mlădinoiu

“Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați”

Dan Mlădinoiu 30.11.2021, 13:24
“Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați”

Mâine, România îmbracă strai de sărbătoare. Acum puțin peste un veac, la Alba Iulia, cojoacele țărănești și tunicile de urbe se contopeau în zeci de mii cu mantia monarhală a lui Ferdinand Întregitorul. Sub deviza de “răsunet” semnată de Andrei Mureșanu, ziaristul și autenticul tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Una ce traversase decenii de frământată istorie a acestei insule a latinității: “Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte/La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani”.

Peste 100.000 de oameni, adunați pentru Marea Unire

Sunase ceasul crucial pentru Marea Adunare Națională, considerată de contemporanii din afara fruntariilor țării hotărâtoare pentru unitatea tuturor românilor. Se întâmpla după etape preliminare – Unirea Principatelor (1859), dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, în condițiile înfrângerii Puterilor Centrale și ale prăbușirii Austro-Ungariei, pe fondul unei clare renașteri naționale a românilor în parcursul veacului al XIX-lea. “Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,/Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați”.

Astfel, la data de 1 decembrie 1918 se aflau în Sala Unirii (fost cazinou militar), cei 1228 de delegați (deputați) aleși în circuscripțiile electorale. Lor li se adăugau mai mult de 100.000 de țărani, muncitori și orășeni veniți din toate părțile unde se vorbea românește: Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar. O întregire cu Regatul României în același stat național. ”Români din patru unghiuri, acum ori niciodată/ Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri”.

Marea Unire 1 Decembrie Ziua Nationala Alba Iulia
Episcopul Iulia Hossu citind Rezolutia de la Alba Iulia

S-a încununat o lege ancestrală

În acest mod, se încununa o lege ancestrală pe care Barbu Ștefănescu-Delavrancea o zugrăvea astfel: “Patria nu vine de la pământ, nici din vreo lucrare a câmpului, nici din vreo abstracțiune, ci de la PATER, de la PATRES, din părinți, din moși-strămoși”. Altfel spus, cenușa morților a creat țara. Trebuie să ai acces la memorie ca să știi cine ești.

Multă inimă și știință fuseseră semănate în ogorul românesc. Faptul Unirii își trăgea seva dintr-o societate vioaie, expansivă, exuberantă, cu o identitate personală ale cărei germeni aveau trăsăturile primului domnitor al Principatelor Unite – Alexandru Ioan Cuza și cele ale regelui Carol I.

Românii își iubeau țara

Nu avea nerăbdarea aflată mai târziu de a părăsi ceea ce este tradițional. Atunci se făcea istorie. Erau români cu „naturelul simțitor”, care trăiau în palma întinsă de divinitate. Creșteau cu fața spre cer. “Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman/Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală mare/ Trimfător în lupte, cu nume de Traian”.

Ferdinand I era un om excepțional cu șansa de a fi urmat de un popor pe măsură. Pe atunci modestia nu însemna dezinteres, ci era o atitudine. Românii își iubeau cu o pasiune categoric admirabilă țara. Pentru ei, patria nu era o întinsură de pământ încinsă de haturi, ci un pământ ce îi hrănea fizic și emoțional. Ușa minților celor de atunci era deschisă mereu, iar sufletele mângâiate într-un naos imaginar de muzica religioasă a profesorului Anton Pann, omul care a îmbrăcat în note atât de inspirate versurile imnului nostru național.

Nu întâmplător, la vremuri de apăsătoare restriște, “A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim”, s-a auzit din mii de piepturi. În cele două războaie mondiale, după lovitura de stat din august ’44 sau pe 22 decembrie 1989. “Deșteaptă-te, române!” a însoțit uriașe mase de oamenii, risipind teama de moarte, unindu-le în nobilele sentimente ale momentului.

Așa cum spuneam, țara noastră își mai adaugă un an pe tricolorul ce poartă în vârful lăncii o acvilă purtând în cioc o cruce. Fie ca zborul acesteia să fie lin, purtat într-un văzduh luminat de soarele propășirii unui neam greu încercat în milenara-i existență! La mulți ani, ROMÂNIA!

Urmăriți Impact.ro și pe