22:18
Timișoara și-a câștigat, de-a lungul vremii, renumele de oraș al zonelor verzi pline de farmec. Asta și pentru că, mai ales în zonele centrale, copaci seculari asigurau umbră deasă pe străzi, parcuri sau piațete.
Arborii, cu o vârstă impresionantă și cu un aspect aparte, aveau trunchiuri cu un diametru incredibil, datorat vârstei, cei mai mulți dintre ei având și povești deosebite.
În Piața Libertății, clădirea fostei Garnizoane era străjuită de doi stejari cu o poveste aparte. Pomii au fost plantați în 1 mai 1923.
„Cei doi stejari din fața fostei Comenduiri a Garnizoanei, viitorul Muzeu al Revoluției, tradiția spune că ar fi fost plantați de Regele Ferdinand și Regina Maria cu prilejul venirii lor la Timișoara. Acei doi stejari au fost plantați de comandantul Timișoarei, în 1923.”, a declarat istoricul Ioan Hațegan.
O placă amplasată acolo menționează: „Săditu’s-a acest stejar spre veșnicia pomenire a Unirei tuturor Românilor și a Sfintei Încoronări săvârșite în catedrala de la Alba Iulia, în anul 1922 după Christos, spre bucuria întregului popor românesc. Crești cu vigoare arbore al încoronării și fii simbol al Daciei felix reînviate spre fericirea țării și mândria neamului!”
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Din păcate, unul dintre stejari s-a uscat, cel mai posibil din cauza lucrărilor care au transformat piațetă înverzită în ceea ce contestatarii reamenajarii au denumit Piața Roșie din Timișoara.
În Parcul Copiilor din Timișoara, latura dinspre Bulevardul Michelangelo era străjuită de câțiva stejari seculari. Puși la pământ în ultimele zile, fără nicio încercare de salvare a lor. Locul e mult mai sărac în verdeață, iar amintirile celor care și-au petrecut copilăria în vechiul parc și-au pierdut din farmec. Pe de altă parte, copacii erau putreziți și puteau constitui un pericol pentru cei care ajungeau acolo.
“Probabil că s-ar fi putut face ceva ca să fie salvați. Era nevoie de o analiză, nu acum, dar cu ceva timp în urmă. Părerea mea este că poluarea i-a terminat. Copacii seculari rezistă în zone mai izolate, fără amenajări urbanistice în imediata apropiere. Și fără diverși poluanți din aer. Stejarii aceea au ajuns în imediata apropiere a unui bulevard cu trafic foarte intens. Noxele de acolo, plus altele … le-au pus capăt”, consideră Adrian Rizea, profesor de biologie.
În fața Castelului Huniazilor din Timișoara, actual Muzeu al Banatului aflat de multă vreme în renovare, sunt arbori seculari. La inițiativa unor consilieri locali, aceștia ar fi trebuit tăiați, chiar dacă adăposteau cuiburi ale unor păsări rare. La vremea respectivă a fost un adevărat scandal, aplanat politic. Dar tăierile au continuat, doar câțiva pomi mai rezistând defrișării.
„Timișoara a mai pierdut un stejar din patrimoniul orașului, doar pentru că încurca o alee. Am solicitat Gărzii de Mediu inspecția și controlul legalității lucrărilor de defrișare a arborilor din fața Muzeului Național al Banatului (Castelul Huniazilor), Piața Iancu Huniade nr. 1 Timișoara.
Dar lucrurile sunt mai complicate un pic, în sensul că și dacă există aviz de tăiere ne întrebăm cum de a fost posibil o asemenea viziune de a șterge identitatea peisageră a Timișoarei și a reduce fondul vegetal, cel care asigură serviciile ecosistemice (reducerea poluării, reglarea microclimatului, eliberă oxigen, biodiversitate etc). Tot mai clar este că Timișoara are nevoie de CARTA ARBORILOR ISTORICI, un instrument necesar pentru identificarea arborilor cu valoare patrimonială, la fel cum este și REGISTRUL VERDE AL SPAȚIILOR VERZI”, a transmis atunci AsoP pe Facebook.
