Istoria turbulentă a Ucrainei. De ce atacă Rusia vecinul României

Ana Anitoiu 24.02.2022, 13:36
Istoria turbulentă a Ucrainei. De ce atacă Rusia vecinul României

Ucraina are o istorie turbulentă, de când și-a câștigat independența față de Moscova, în anul 1991. De-a lungul ultimelor trei decenii, această țară a avut la putere atât politicieni pro-ruși, cât și unii care doreau apropierea statului către NATO și Uniunea Europeană. În anul 2014, tensiunile au crescut enorm, când Rusia a anexat Crimeea. Iată principalele evenimente din istoria politică ce a ajuns astăzi la declanșarea unui atac.

Cine a ajuns la conducerea Ucrainei, în primii ani de la câștigarea independenței

În 1991, Leonid Kravciuk, liderul Republicii Sovietice Ucraina declară independența față de Moscova. După un referendum și alegeri prezidențiale, ucrainenii aprobă independența și îl aleg președinte pe Kravciuk. Trei ani mai târziu, în 1994, Leonid Kucima îl învinge pe Kravciuk în alegerile prezidențiale. În ultimul an al secolului XX, Kucima este reales.

Mai târziu, în 2004, candidatul pro-rus Viktor Ianukovici câștigă alegerile prezidențiale. Însă, apar acuzații referitoare la fraudarea votului și este declanșată o serie de proteste și greve generale cunoscută drept Revoluția Portocalie, organizată de susținătorii contracandidatului la președinție Viktor Iușcenko, fost prim-ministru pro-Occident. În cele din urmă, Iușcenko este ales președinte.

În 2005, Iușcenko promite să conducă Ucraina departe de viziunea Kremlinului și să o îndrepte către NATO și Uniunea Europeană. O numește prim-ministru pe Iulia Timoșenko, fost director al Corporației Petroliere Ucrainene, supranumită „prințesa gazelor naturale”. Însă, ea este demisă în urma unor conflicte în tabăra pro-Occident.

În 2008, NATO îi promite Ucrainei că într-o zi va putea adera la Alianța Atlanticului de Nord. Doi ani mai târziu, în 2010, Viktor Ianukovici o învinge pe Iulia Timoșenko în noi alegeri prezidențiale. Rusia și Ucraina stabilesc un acord referitor la prețul gazelor naturale în schimbul prelungirii unui contract de închiriere pentru Marina Rusă într-un port ucrainean de la Marea Neagră.

Istoria turbulenta a Ucrainei. De ce ataca Rusia vecinul Romaniei
Leonid Kravciuk – Viktor Iuscenko

Anul 2014, sângeros pentru Ucraina

În 2013, administrația Ianukovici suspendă discuțiile comerciale și de asociere cu Uniunea Europeană și alege să reia legăturile economice cu Moscova, declanșând luni întregi de proteste în Kiev. În 2014, manifestațiile, ce se petrec mai ales în piața principală din capitala Ucrainei, devin violente. Zeci de persoane sunt ucise, potrivit Reuters.

În luna februarie a acestui an, Parlamentul votează înlăturarea lui Viktor Ianukovici de la putere, care fuge din țară. În câteva zile, bărbați înarmați iau cu asalt Parlamentul în regiunea ucraineană Crimeea și ridică steagul Rusiei. Moscova anexează teritoriul după ce un referendum din 16 martie ar arăta sprijin puternic în Crimeea pentru această decizie.

Luna următoare, în aprilie, separatiștii pro-ruși din regiunea Donbas, aflată la estul Ucrainei, declară independența. Încep violențele ce continuă sporadic până în 2022. În mai 2014, omul de afaceri Petro Poroshenko câștigă alegerile prezidențiale cu o agendă pro-Occident.

În luna iulie, un proiectil doboară avionul comercial MH17 ce zboară de la Amsterdam către Kuala Lumpur. Sunt omorâți 298 de oameni aflați la bord. Anchetatorii spun că atacul a fost dat de Rusia, dar Moscova neagă acest lucru.

Istoria turbulenta a Ucrainei. De ce ataca Rusia vecinul Romaniei
Avionul MH17 (stanga). Revolutia Portocalie din Ucraina (dreapta)

Acord între Ucraina și Uniunea Europeană

În 2017, un acord între Ucraina și Uniunea Europeană deschide piețe pentru comerțul liber cu bunuri și servicii și pentru călătoriile fără viză în UE pentru ucraineni. Doi ani mai târziu, o nouă biserică ortodoxă ucraineană câștigă recunoaștere oficială. Provoacă furie la Kremlin.

La noile alegeri prezidențiale din aprilie, fostul actor de comedie Vladimir Zelenskiy îl învinge pe Petro Poroșenko, cu promisiunea de a combate corupția și de a pune capăt războiului din estul Ucrainei. Partidul său câștigă în iulie alegerile parlamentare.

Tot în această lună, președintele american Donald Trump îi cere să-l investigheze pe Joe Biden, rivalul său din curs pentru președinție din Statele Unite ale Americii, și pe fiul acestuia, Hunter, cu privire la posibile afaceri în Ucraina. Apelul duce la o încercare eșuată de a-l demite pe Trump.

Ce s-a întâmplat în Ucraina din 2020 până în 2021

În martie 2020, Ucraina intră în lockdown, după izbucnirea pandemiei de coronavirus. În iunie, FMI aprobă o linie de salvare de 5 miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina. Ulterior, în ianuarie 2021, Vladimir Zelenskiy face apel către noul președinte american, Joe Biden, să-i permită Ucrainei să se alăture NATO.

În februarie 2021, administrația Zelenskiy impune sancțiuni pentru liderul opoziției Viktor Medvedchuk, unul dintre cei mai importanți aliați ai Kremlinului în Ucraina. În primăvară, Rusia comasează trupe la granița cu Ucraina și susține că nu face altceva decât să desfășoare antrenamente militare.

În octombrie, Ucraina folosește pentru prima dată o dronă în estul teritoriului, înfuriind Rusia. În toamnă, Rusia comasează din nou trupe la graniță. Pe 7 decembrie, Joe Biden avertizează Moscova că dacă va invada Ucraina va avea de suportat sancțiuni economice foarte dure.

Pe 17 decembrie, Rusia prezintă cerințe de securitate detaliate, printre care se numără și o garanție că NATO va renunța la toate acțiunile militare din estul Europei și Ucraina.

Evenimentele din 2022 premergătoare atacului Rusiei

Pe 14 ianuarie 2022, într-un atac cibernetic asupra site-urilor guvernului ucrainean, cetățenii sunt avertizați să „se teamă și să se așteaptă la ce este mai rău”. Trei zile mai târziu, forțele ruse încep să ajungă în Belarus, la nordul Ucrainei, pentru antrenamente comune. Pe 24 ianuarie, NATO începe să întărească flancul estic cu mai multe nave și avioane de luptă.

Pe 26 ianuarie, Washington trimite un răspuns scris la cererile Rusiei, amintind de politica „ușilor deschise” a NATO și oferind oportunitatea unor discuții pragmatice referitoare la îngrijorările Moscovei. Pe 18 ianuarie, președintele rus Vladimir Putin spune că principalele solicitări ale țării sale nu au fost ascultate.

Pe 2 februarie, Statele Unite ale Americii anunță că trimit încă 3.000 de trupe în Polonia și România, pentru întărirea flancului estic. Două zile mai târziu, Vladimir Putin, care merge la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, câștigă sprijinul Chinei în cererea sa ca Ucrainei să nu i se permită să adere la NATO.

Pe 9 februarie, Joe Biden anunță că situația se poate înrăutăți rapid, iar Departamentul de Stat American le recomandă americanilor din Ucraina să părăsească imediat această țară. Alte țări le cer de asemenea cetățenilor lor să plece din țara amenințată de război.

Pe 14 februarie, Vladimir Zelenskiy le cere ucrainenilor ca pe 16 februarie să arboreze steaguri și să cânte la unison imnul național, dată la care media occidentală a spus că ar putea avea loc invazia Rusiei.

Pe 15 februarie, Rusia transmite că unele dintre trupele sale se întorc la bază în urma unor exerciții aproape de Ucraina și ironizează avertismentele din Occident referitoare la o invazie. Parlamentul Rusiei îi cere lui Putin să recunoască independența regiunii pro-ruse Donbas din estul Ucrainei.

Pe 21 februarie, președintele francez Emmanuel Macron anunță că Joe Biden și Vladimir Putin au fost de acord să participe la un summit referitor la Ucraina. Putin spune că Ucraina este parte din istoria Rusiei și că în prezent este condusă de forțe străine. Liderul rus semnează pentru recunoașterea independenței regiunii Donbass și trimite trupe acolo.

Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și aliații lor anunță sancțiuni pentru Rusia. Germania oprește certificarea finală a conductei Nord Stream 2, care încă aștepta aprobarea.

Vladimir Putin îi cere Ucrainei demilitarizarea și susține că acordurile de la Minsk nu mai există, dând vina pe Kiev pentru acest lucru. Pe 23 februarie, liderii separatiști pro-ruși cer ajutor de la Moscova pentru a se apăra de armata ucraineană.

Pe 24 februarie, Vladimir Putin autorizează „operațiunile militare speciale” în estul Ucrainei și le cere militarilor ucraineni să renunțe la arme. Armata rusă dă startul unor atacuri cu lansări de proiectile și artilerie în mari orașe din Ucraina.

Urmăriți Impact.ro și pe
Ana Anitoiu
Cine sunt? Un om, înainte de orice altceva. Mi-am descoperit înclinația către scris pe vremea când n-aveam buletin. Mă fascina Eminescu și câștigam un concurs de poezii. La liceu, am lăsat...